English
Ceaţă compactă ieri, în ziua când trebuiau plătite impozitele asupra câştigurilor din tranzacţiile la Bursă. Ministerul Finanţelor susţinea că trebuie plătite impozite asupra câştigurilor, ignorând pierderile, urmând ca balanţa să se regularizeze după data de 15 mai.
Brokerii şi bursele de la Bucureşti şi Sibiu se inflamaseră, arătând că exigenţa Ministerului nu este nici conformă cu Codul Fiscal şi nici dreaptă, întrucât obligă ca, într-o categorie de cazuri, să fie plătit impozit aplicat asupra unui portofoliu de titluri care, de fapt, a înregistrat pierderi.
Totuşi, cele două părţi - reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi cei ai brokerilor şi burselor - se întâlniseră de mai multe ori şi conveniseră împreună asupra prevederilor Codului Fiscal privind subiectul.
Se pare, însă, că s-au înţeles separat...
Ambele burse s-au aflat, ieri, în grevă, fapt fără precedent în istoria de doisprezece ani a pieţei. În felul acesta, brokerii au vrut să atragă atenţia opiniei publice asupra importanţei modului de impozitare în piaţa de capital, asupra faptului că neclarităţile - cum acuză ei - îi alungă pe investitori şi blochează dezvoltarea vieţii financiare.
Dar, protestul burselor nu a clintit autorităţile.
CNVM a emis ieri un comunicat, informând că, deşi acceptă că "motivul protestului poate fi întemeiat", totuşi atenţionează Consiliul Bursei de Valori Bucureşti pentru nerespectarea programului de tranzacţionare avizat, gest pe care îl consideră ca "un precedent periculos".
Comunicatul CNVM este ciudat: desigur, protestul Bursei a implicat nerespectarea programului şi probabil că observaţia este "la locul ei"; dar, piaţa de capital se consideră rănită, iar principala opinie a CNVM ar fi trebuit să se exprime asupra motivului protestului - modalitatea de impozitare.Dar asupra subiectului arzător, CNVM nu se exprimă. Ceea ce este o laşitate, relevând că autoritatea pieţei nu este defel solidară cu preocupările ei.
La rândul său, Ministerul Finanţelor a comunicat, ieri, prin vocea ministrului Sebastian Vlădescu, într-o conferinţă de presă, că nu are instrumentul legal să modifice normele de impozitare în ziua când impozitul trebuie plătit.
Ministrul Sebastian Vlădescu a acordat ziarului "BURSA" un interviu în subiectul impozitării pieţei de capital.
Preşedinţii celor două burse - Septimiu Stoica, la Bucureşti şi Teodor Ancuţa, la Sibiu - preşedintele Asociaţiei Brokerilor, Dan Paul, şi directorul general al BVB, Stere Farmache, au reacţionat "la cald", cu declaraţii pentru cititorii ziarului "BURSA". Lămuriri suplimentare ne-a oferit şi domnul Cătălin Doica, secretar de stat în ministerul de Finanţe.
• Interviu cu Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor
Reporter: Nu este normal ca investitorii perdanţi să plătească impozit pe profit - profitul este fictiv.
Sebastian Vlădescu: Dacă sunt perdanţi, atunci nu plătesc impozit. Când fac bilanţul, îşi înregistrează taxa de recuperat la închidere.
Reporter: Investitorul este silit să plătească impozit nu asupra câştigurilor calculate pe întreg portofoliul, ci sunt luate în calcul doar titlurile câştigătoare, fiind ignorate cele care au adus pierderi.
Sebastian Vlădescu: Au un mare avantaj în raport cu ceilalţi contribuabili - acum este prima oară când plătesc impozite, în timp ce ceilalţi au plătit trimestrial. Piaţa de capital nu a plătit nici un impozit în perioada anului 2006. Mă întreb de ce ar fi drept ca un speculator pe piaţa imobiliară să-şi plătească impozitul trimestrial, iar speculatorii pe piaţa de capital să nu plătească impozit timp de un an...
Reporter: Repet, există investitori care au pierdut per general şi sunt obligaţi să plătească impozit pe un profit fictiv.
Sebastian Vlădescu: Repet, şi-l recuperează. După trei luni. Cei care pierd constant nu vor mai juca la bursă. Se va produce o curăţenie.
Reporter: Nu. Pericolul plăţii impozitului asupra unui profit fictiv îi va speria pe toţi.
Sebastian Vlădescu: Nu, situaţia de excepţie de acum se va regla în anul în curs. Investitorii vor plăti, de acum, trimestrial, un impozit de 1% pe câştiguri, după care sumele datorate se vor regulariza la sfârşit de an, la momentul depunerii bilanţurilor, în funcţie de durata deţinerii titlurilor - impozit de 1%, deja plătit, la titlurile deţinute mai mult de un an între momentul achiziţiei şi cel al vânzării, şi impozit de 16%, la titlurile deţinute mai puţin de un an. Aştept bilanţul un an de zile, mi-ai dat banii înainte, aşa este legea în toată lumea... Pe investitorii câştigători din piaţa noastră de capital, statul i-a creditat în tot cursul anului 2006. Este contrariant că acum bursele protestează. Este imoral, din punctul de vedere al contribuabilului român, să selectăm un grup dintre contribuabili şi să spunem că este "mai cu moţ", numai pentru că deţine putere financiară şi influenţă şi de aceea nu plăteşte taxe şi impozite timp de un an.
Reporter: Sunt net în dezacord că piaţa de capital trebuie să fie tratată în rând cu alte activităţi. Argumentez cu funcţiile sale de principiu - înlesnirea intrării şi ieşirii din afaceri, dirijarea capitalurilor către întreprinderile care merită, furnizarea de informaţie în timp real, utilă tacticilor şi strategiilor de politică economică. Sunt de acord că bursele noastre nu îşi realizează deplin menirea, dar, de principiu, ele influenţează întreg mediul economic şi de aceea sunt preeminente altor activităţi. Bursa nu poate fi tratată ca o cârnăţărie.
Sebastian Vlădescu: Un investitor care pune la bătaie o sută de mii de euro într-o cârnăţărie, creează cinci locuri de muncă. Cu aceeaşi sumă investită în piaţa de capital secundară, creează nimic. Din punctul meu de vedere, cârnăţarul poate fi chiar mai important decât investitorul pe piaţa de capital. Piaţa de capital este una, între altele.
Reporter: Sunt şocat.
Sebastian Vlădescu: Pentru Ministerul Finanţelor, cineva care investeşte într-o activitate productivă este cel puţin la fel de important cu cel din piaţa de capital, pentru locurile de muncă create şi pentru impulsul direct în dezvoltare economică pe care îl exercită.
Reporter: Egalitatea de tratament exclude politicile economice, căci politicile economice presupun, printre altele, instrumentele fiscale.
Sebastian Vlădescu: Unul dintre instrumentele fiscale este taxa unică [n.r. - impozitul generalizat de 16%], cel mai solid instrument fiscal, prin care România a hotărât să elimine discriminările, să aibă o politică fiscală unitară, să încurajeze unitar toate sectoarele economice. Deocamdată, nu există decizia ca bursa să fie încurajată în dauna agriculturii. Dacă eu, ca ministru, am o preocupare adâncă, atunci ea ţine de restructurarea agriculturii româneşti. Dacă aş vrea să dau facilităţi, atunci la agricultură m-aş gândi. Agricultura priveşte milioane de români - nu zece mii de conturi la Bursă, din care, probabil, contează doar o sută. Agricultura este legată de dezvoltarea României pe termen mediu şi lung. În agricultură este "bătaia" pentru ieşirea României din starea de ţară pseudo-rurală şi trecerea ei pe nivelul de ţară europeană.
În schimb, Bursa de Valori nu reuşeşte să capitalizeze întreprinderile. Când capitalizarea lor se va realiza prin Bursa de Valori, atunci Bursa va avea tot sprijinul Ministerului Finanţelor.
Reporter: Pare un cerc vicios, Bursa de Valori reclamă sprijinul Ministerului, spunând că fără asta nu-şi poate îndeplini menirea.
Sebastian Vlădescu: Taxa unică însănătoşeşte economia. Sunt de părere că economia nu are nevoie de stimulente direcţionate. Eram în Ministerul Finanţelor când acorda tot soiul de stimulente directe, până la scutiri şi reeşalonări de datorii. Absolut nimic nu a funcţionat! În România, toate tipurile de acţiune direcţionată ajung să fie folosite de cei care nu contribuie la dezvoltarea economică. Au canalele lor, au relaţiile şi legăturile necesare să "se rezolve".
Taxa unică este aceeaşi pentru toţi. Cu toţii plătim mai puţin impozit.
Reporter: Egalitatea de tratament fiscal presupune că structura economiei ar fi perfectă.
Sebastian Vlădescu: Nu, ci că am o structură a economiei naţionale pe care nu pot decide eu cum să fie. Hai să deschidem o dezbatere naţională pe tema structurii economiei româneşti.
Reporter: Nu, pe tema dezirabilităţii intervenţiei subiective în economie.
Sebastian Vlădescu: Nu, pe tema utilităţii şi eficienţei intervenţiei subiective.
Reporter: Subiectivitatea centrală în economie introduce problemele comunismului, în schimb nonintervenţionismul reprezintă o opţiune confortabilă - poţi afirma mereu, ca minister ori guvern: "Nu sunt eu de vină".
Sebastian Vlădescu: În momentul de faţă, am o opţiune "confortabilă", eficientă din punctul de vedere al economiei româneşti şi foarte funcţională.
Reporter: Apropo de agricultură... nu cumva dezvoltarea se izbeşte de baremurile de producţie stabilite prin negocieri cu Uniunea Europeană?
Sebastian Vlădescu: Nu. Agricultura este o problemă socială, în primul rând. Apoi o problemă de demografie, una de dezvoltare economică şi o problemă de taxe şi impozite. Avem patru milioane de cetăţeni care, cu excepţia TVA-ului la mărfurile mărunte care sunt achiziţionate în rural, nu plătesc nici un leu la bugetul de stat. În schimb, beneficiază de toate serviciile pe care statul român le pune la dispoziţie. Drumuri, apa, sănătate, poliţie, învăţământ - nu sunt, aşa, bune-rele. Statul cheltuieşte şi nu primeşte nimic. Protestele burselor mă jignesc: cele câteva mii de investitori din piaţa lor par că ar vrea să dobândească statutul celor din rural.
Când bursele vor deveni instrumente folositoare economiei reale, atunci vor primi tot sprijinul Ministerului Finaţelor Publice.
Reporter: Sunt convins că poziţia pe care aţi exprimat-o în acest interviu va stârni reacţii imediate.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
