Deputaţii britanici au adoptat un controversat proiect de lege al Guvernului lui Boris Johnson - Internal Market Bill - care revine în parte asupra Acordului Brexitului şi care i-a înfuriat peeuropeni, în toiul negocierilor comerciale ale Londrei cu Uniunea Europeană (UE), relatează AFP, conform news.ro.
Cele două părţi şi-au stabilit ca obiectiv, după divorţul lor la începutul anului, să încheie un acord de liber-schimb până în octombrie, pentru a evita un "no deal" potenţial devastator din punct de vedere economic la 1 ianuarie 2021.
Negocieri în acest sens au fost reluate marţi la Bruxelles - a noua rundă -, după ce primele opt nu au condus la niciun progres major, iar tensiunea a crescut cu un nivel în septembrie, după ce Boris Johnson a prezentat acest proiect de lege care încalcă acordul divorţului.
Textul, care încalcă potrivit mărturiei Londrei dreptul internaţional, a fost adoptat marţi seara, în a treia lectură, de către deputaţi, cu 340 la 256 de voturi, deschizând astfel calea examinării sale în Camera Lorzilor în săptămânile următoare.
Această undă verde nu constituie o surpriză, dată fiind majoritatea zdrobitoare de care dispune Johnson în Camera Comunelor, în pofida criticilor a cinci foşti premieri şi unei părţi a conservatorilor aflaţi la putere.
Cu scopul de a domoli furia în propria tabără, Guvernul a acceptat un amendament care acordă mai multă putere Parlamentului în controlul dispoziţiilor controversate, însă acest lucru nu a dat satisfacţie Bruxellesului, care a ameninţat cu o acţiune în justiţie în cazul în care textul nu este retras până la sfârşitul lui septembrie.
Textul revine asupra anumitor dispoziţii referitoare la provincia britanică Irlanda de Nord, prevăzute în vederea evitării unei reimpuneri a unei frontiere cu Irlanda, o garanţie considerată esenţială în menţinerea păcii pe insula irlandeză.
Boris Johnson susţine că scopul proiectului de lege este să apere integritatea teritorială a Regatului Unit, asigurând continuitatea schimburilor între Marea Britanie şi provincia Irlanda de Nord.
Însă europenii denunţă o lovitură aplicată încrederii reciproce, în faza critică a negocierilor viitoarei relaţii, conduse de partea europeană de către Michel barnier, iar de partea britanică de către David Frost.
În urma unei reuniuni, luni, cu ministrul britanic de stat Michael Gove, vicepreşedintele Comsiei Europene (CE) Maros Sefcovic a exclus că acest subiect ar torpila negocierile comerciale. "Niciodată UE nu va provoca sfârşitul negocierilor cu privire la viitorul parteneriat", a dat el asigurări.
Runda de negocieri care a început marţi se încheie vineri, în plin summit european în capitala belgiană.
Negociatorii speră să ajungă la capătul "tunelului" negocierilor - adică momentul în care un acord pare destul de apropiat pentru a continua negocierile cu uşile închise.
Boris Johnson a stabilit data de 15 octombrie - ziua unui summit european la Bruxelles - în vederea ajungerii la un acord.
Europeni şi-au dat, în schimb, termen în acest sens până la sfârşitul lui octombrie.
În cazul în care nu se ajunge la un acord, o ruptură brutală a schimburilor va zdruncina şi mai mult economiile deja fragilizate de pandemia covid-19.
Negocierile comerciale continuă să se lovească de mai multe subiecte sensibile, precum "guvernanţa" viitorului acord sau eterna problemă a garanţiilor cerute de UE în domeniile fiscal, social şi mai ales al ajutoarelor de stat, în vederea evitării apariţiei de cealaltă parte a Canalului Mânecii a unei economii dereglementate, care i-ar face concurenţă în mod neloial.
Este de ajuns la un acord şi în domeniul pescuitului, un subiect deosebit de exploziv pentru o mână de ţări în frunte cu Franţa, precum Spania, Danemarca, Belgia sau Olanda, care speră un statu quo în accesul pescarilor lor în apele britanice, foarte bogate în peşte.
Mai mulţi diplomaţi din alte state membre, care nu au niciunul vreun interes în acest subiect, consideră însă că UE este "prea strictă" în domeniul pescuitului, pe care şi-l imaginează ca pe o variabilă ce poate fi ajustată înpreună cu Regatul Unit.
"Parteneriatul va fi aprobat în unanimitate. Trebuie să ţinem cont de interesele diferitelor alte state membre şi să dăm dovadă de solidaritate. Asta fiind spus, UE trebuie să fie realistă", a subliniat unul dintre ei.