Controverse în proiectul centralei hidroelectrice Tarniţa - Lăpuşteşti

Lansarea în dezbatere publică a proiectului de construire a centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarniţa- Lăpuşteşti a şi stârnit controverse, din cauza modului în care Hidroelectrica ar putea participa în proiect. Potrivit notei de fundamentare a proiectului elaborat de Ministerul Economiei, fondurile de investiţii necesare acestui obiectiv sunt de 1,1 miliarde euro, fără TVA. Centrala va avea o putere instalată de 1.000 MW (4 x 250 MW, grupuri reversibile turbină-pompă) şi va asigura o creştere a siguranţei în funcţionare a sistemului electroenergetic.

Compania care va construi centrala, o investiţie evaluată la 1,1 miliarde euro, va fi organizată pe aceleaşi principii ca şi societatea care se ocupă de realizarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă. Astfel, acţiunile pe care le va deţine Hidroelectrica în compania construită cu investitorii privaţi depind de activele cu care va intra în asociere. Cum statul ar vrea să deţină pachetul majoritar de acţiuni, surse autorizate susţin că vechiul proiect propune ca participarea prin aport în natură să fie întreaga Sucursală Cluj a Hidroelectrica! Evaluarea mai veche a acestor active indică faptul că această participaţie ar valora circa 100 milioane de euro. Aceleaşi surse afirmă că suma este mult prea mică având în vedere că Sucursala Cluj are o putere instalată totală de 551 MW în 9 centrale electrice, 44 de micro­hidrocentrale (12 retrase din ex­ploatare) şi o staţie de pompare.

Finanţarea investiţiei se va face prin atragerea, în mod transparent, a capitalului privat al companiilor cu bonitate şi forţă financiară. Astfel, potrivit proiectului elaborat de minister, va fi creată o societate comercială, ai cărei acţionari vor fi "Hidroelectrica", alături de investitori strategici.

Contribuţia "Hidroelectrica" la capitalul social se va face prin aport în natură, cu active existente şi contravaloarea lucrărilor şi serviciilor pregătitoare (studii, documentaţii, autorizaţii, licenţe etc.), surse proprii, credite atrase, inclusiv garantate de stat, fonduri provenite din listarea la bursă, precum şi prin alte forme de participare financiară, în condiţiile legii.

La această dată, s-a şi constituit comisia de negociere care va trebui să se ocupe de atragerea şi selectarea investitorilor. Pregătirea licitaţiei pentru atragerea de investitori va dura cel puţin un an şi jumătate, mai susţin sursele citate.

Jean Constantinescu, preşedintele Institutului Român pentru Energie (IRE), a comentat: "Problema activelor cu care trebuie Hidroelectrica să participe în proiect este foarte delicată. Şi eu am informaţii că se propune participarea cu întreaga sucursală Cluj, care ar asigura statului poziţia majoritară. Este o greşeală enormă, chiar dacă această propunere mai veche a fost făcută în ideea ca statul să nu vină cu prea mulţi bani cash la constituirea viitoarei companii de proiect. Este un precedent periculos să rupi din actuala companie centrale hidro mari pentru a intra cu ele într-o asociere cu investitori privaţi. Amenajările hidroenergetice au foarte multe active care aparţin domeniului public sau sunt considerate strategice. Ideea participării cu întreaga sucursală sună a afacere necurată, cum au mai fost tentative în trecut".

Potrivit domniei sale, preţul indicat de evaluarea contabilă - 100 milioane de euro - este mult prea mic pentru Sucursala Cluj. În plus, nu are niciun sens ca Hidroelectrica să participe cu cele mai valoroase active ale sale din Transilvania. Preşedintele IRE susţine că cea mai simplă şi mai rapidă soluţie pentru implementarea proiectului este participarea cu lucrările nefinalizate de la Tarniţa şi cu cheltuielile pentru realizarea studiilor şi amenajarea terenului pentru demararea investiţiei. Astfel statul ar fi acţionar minoritar, mai ales că nu dispune de fondurile necesare asigurării unei poziţii majoritare. Restul acţiunilor pot fi repartizate investitorilor, care se vor înghesui la licitaţie pentru că şi Banca Mondială este foarte interesată să asigure finanţarea acestui proiect.

Sucursala Hidrocentrale Cluj are în componenţa sa trei mari amenajări hidroenergetice în bazinele râurilor Someş, Criş şi Bistriţa Transilvana. Producţia de energie a sucursalei în anul mediu hidrologic este de 1,1 Twh.