COP27, evenimentul global al Organizaţiei Naţiunilor Unite care va aborda urgenţa climatică, începe duminică, 6 noiembrie, în staţiunea egipteană Sharm El-Sheikh şi va încerca să răspundă la întrebarea cine şi cum va plăti tranziţia energetică şi daunele provocate de schimbările climatice, transmite EFE, conform Agerpres.
Agenţia de presă spaniolă notează că, în acelaşi timp, summitul se va desfăşura în contextul unor semnale privind ''deficienţele notorii'' ale ţării gazdă, Egiptul, în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
Egiptul se aşteaptă ca peste 40.000 de persoane să ia parte la cea de-a 27-a Conferinţă a Părţilor la Convenţia Cadru a ONU privind Schimbările Climatice (COP27), în perioada 6-18 noiembrie. Astfel, delegaţi guvernamentali şi organizaţii internaţionale, oameni de ştiinţă, activişti, oameni de afaceri şi jurnalişti se vor afla la Sharm El-Sheikh, oraşul la malul Mării Roşii, pentru a căuta soluţii la criza climatică.
La conferinţă şi-au confirmat deja participarea mai mulţi lideri, între care preşedintele american Joe Biden, premierul britanic Rishi Sunak şi şeful guvernului spaniol Pedro Sanchez.
Sub egida COP27, şefii de stat şi de guvern vor participa în zilele de 7 şi 8 noiembrie la un summit la nivel înalt, cu mai multe reuniuni plenare şi mese rotunde cu un pronunţat caracter politic.
După aceasta, cele aproape două săptămâni de conferinţă vor fi presărate cu negocieri tehnice şi zile dedicate ştiinţei, reuniuni ale oamenilor de afaceri, rapoarte tehnice, proteste şi revendicări ale societăţii civile.
Bani, pierderi şi pagube
Preşedinţia egipteană a reuniunii a insistat că obiectivul său este ca cele mai dezvoltate ţări să treacă ''de la vorbe la fapte'' şi ''să activeze'' odată pentru totdeauna finanţarea promisă (100 de miliarde de dolari până acum - n.r.) pentru ca ţările cu resurse mai reduse să poată face tranziţia energetică.
Egiptul doreşte totodată ca şi sectorul privat să ia parte la această finanţare şi să se facă progrese totodată în ceea ce priveşte soluţionarea problemei ''pierderilor şi pagubelor'', aşa cum sunt numite indemnizaţiile datorate ţărilor în curs de dezvoltare ca urmare a efectelor încălzirii globale de care ele, practic, nu au fost responsabile.
Efectele schimbărilor climatice care nu mai pot fi îndreptate sunt numite ''pierderi'', în timp ce efectele care pot fi corectate sunt numite ''pagube''.
Accentul pus de Egipt are ca scop să prezinte îngrijorările Sudului global (care include ţări din Africa, America Latină şi zone în curs de dezvoltare din Asia şi Orientul Mijlociu - n.r.), ce vor fi abordate şi în timpul zilelor tematice, la care se vor discuta probleme precum finanţarea, adaptabilitatea la schimbarea climatică, agricultura sau impacturile specifice ale schimbării climatice pentru tineret şi femei.
Ucraina
Dincolo de inevitabilele fricţiuni şi dispute care vor avea loc în timpul dezbaterilor tehnice, atât preşedinţia egipteană, cât şi ONU au avertizat cu privire la pericolul ca actuala criză declanşată de invazia rusă în Ucraina şi ca tensiunile dintre diverse blocuri să împiedice ajungerea la acorduri relevante.
Totuşi, este puţin probabil ca situaţia din Ucraina, care are importante ramificaţii în domeniul climatic - cum ar fi energia şi securitatea alimentară - să nu fie abordată la conferinţă, indiferent de cât de mult vor încerca părţile să se prefacă a nu vedea această temă, cu atât mai mult cu cât la COP27 deciziile trebuie luate prin consens.
Pe de altă parte, faptul că acum, în Occident, preţul energiei, dependenţa de combustibili fosili şi importanţa dezvoltării de surse energetice alternative şi sustenabile sunt teme la ordinea zilei, aceasta ar putea da un impuls interesului politic în sensul obţinerii de rezultate tangibile, adică exact ceea ce îşi doresc şi organizatorii.
Probleme privind respectarea drepturilor omului
O altă temă relevantă va fi aceea de a vedea dacă o ţară precum Egiptul, unde există un deficit notabil în materie de drepturi ale omului şi unde autorităţile sunt foarte reticente în a permite manifestaţii publice, poate găzdui o întâlnire de acest fel în care societatea civilă şi protestele sunt elemente centrale.
Organisme internaţionale şi organizaţii neguvernamentale precum Human Rights Watch sau Amnesty International au denunţat obstacolele pe care guvernul lui Abdel Fattah al-Sissi le-au ridicat în ceea ce priveşte acreditarea activiştilor critici cu executivul său şi au atras atenţia că evenimentul nu va fi nimic altceva decât spălarea imaginii (greenwashing) unui regim autoritar.
De altfel, mai multe personalităţi internaţionale ale activismului ecologic, precum Greta Thunberg, nu vor participa la COP27 tocmai din cauza situaţiei drepturilor omului din Egipt.
EFE notează că staţiunea Sharm El-Sheikh este amplasată în sudul Peninsulei Sinai, la Marea Roşie, la care practic se poate ajunge doar pe calea aerului.
În timpul reuniunii, în zonă accesul va fi permis doar pe baza unei acreditări şi făcând dovada unei rezervări la hotel, în contextul în care preţurile pentru o noapte de cazare au crescut exponenţial, ceea ce pentru mai mulţi diplomaţi şi responsabili ai organismelor internaţionale consultaţi de EFE reprezintă o formă indirectă de a evita vizitele nedorite.
În schimb, Egiptul insistă că va permite mobilizările publice în zonele amenajate pentru astfel de activităţi.