Lumea pe care o cunoaştem este într-o continuă schimbare şi acest lucru nu este neapărat unul pozitiv. Lista Roşie a Speciilor Ameninţate întocmită de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN) şi actualizată acum scoate în evidenţă consecinţele încălzirii globale asupra biodiversităţii la nivel mondial, dar şi efectele demersurilor de protejare a acestora. IUCN a prezentat noul inventar global al stării de conservare a speciilor de plante şi animale în cadrul Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP28). Lista roşie, care permite evaluarea riscului de extincţie, include în prezent 157.190 de specii, dintre care 44.016 sunt ameninţate cu dispariţia la nivel mondial. Printre modificările aduse, somonul de Atlantic - plasat anterior în categoria speciilor a căror dispariţie este "puţin îngrijorătoare" - este considerat în prezent "aproape ameninţat". Populaţia sa a scăzut cu 23% la nivel global între 2006 şi 2020, în principal din cauza penuriei de peşte provocată de schimbările climatice şi a impactului activităţilor umane. Conform listei actualizate, broaştele ţestoase verzi din regiunea central-sudică şi din estul Oceanului Pacific sunt considerate "în pericol", respectiv "vulnerabile", fiind la rândul lor afectate de urmările încălzirii globale şi de capturile accidentale din timpul pescuitului. În lumea plantelor, mahonul cu frunze mari, cunoscut şi sub numele de "lemn de acaju", utilizat în producţia de mobilier, de elemente decorative şi de instrumente muzicale, a fost mutat din categoria speciilor "vulnerabile" în cea dedicată speciilor "în pericol". Potrivit IUCN, numărul exemplarelor din America Centrală şi America Latină a scăzut cu cel puţin 60% în ultimii 180 de ani, ca urmare a metodelor de cultivare nesustenabile, a dezvoltării urbane şi a extinderii terenurilor agricole care decimează pădurile tropicale. Situaţia a două specii de antilope s-a ameliorat, potrivit acestei actualizări a listei roşii. Oryx-ul cu coarne sabie este în prezent clasat în categoria speciilor aflate "în pericol", datorită eforturilor de conservare depuse pentru reintroducerea sa în Ciad, după ce dispăruse din sălbăticie la sfârşitul anilor 1990, a notat IUCN, adăugând că supravieţuirea acestui animal "depinde de protecţia continuă în faţa braconajului". Antilopele saiga, care trăiesc în principal în Kazahstan, nu mai sunt considerate "în pericol critic" de dispariţie, ci "aproape ameninţate", populaţia lor din această ţară din Asia Centrală crescând cu 1.100% între 2015 şi 2022. De asemenea, Lista Roşie a Speciilor Ameninţate întocmită de IUCN completează un prim studiu global privind situaţia peştilor de apă dulce, potrivit căruia 25% dintre speciile evaluate sunt în prezent în pericol de dispariţie.
Pe de altă parte, un nou draft al textului final din cadrul COP28 nu mai include o eliminare treptată a utilizării cărbunelui, petrolului şi gazului, transmite agenţia DPA. Documentul de 21 de pagini menţionează doar o reducere a consumului şi producţiei de combustibili fosili. Într-o versiune anterioară, eliminarea treptată era încă menţionată drept una dintre opţiuni. Organizaţiile de mediu au reacţionat, exprimându-şi dezamăgitea. Jan Kowalzig, expert în climatologie la organizaţia Oxfam, a vorbit despre o "formulare timidă", care se îndepărtează de subiectul combustibililor fosili.
Nici celelalte ţinte - triplarea energiilor regenerabile şi dublarea eficienţei energetice - nu au fost menţionate drept obiective, ci doar ca măsuri posibile.
"COP28 nu trebuie să se încheie astfel", a declarat Kowalzig. Obiectivul limitării încălzirii globale la +1,5 grade Celsius peste valorile din perioada preindustrială, stabilit prin Acordul de la Paris privind clima, încheiat în 2015, va fi "probabil, aruncat pe fereastră" odată cu acest draft, "în pofida asigurărilor contrare din alte locuri din text", a adăugat Kowalzig. Jan Kowalzig a transmis un apel către Uniunea Europeană pentru a nu fi de acord cu declaraţia. Ţările în curs de dezvoltare şi aliaţii lor trebuie să solicite îmbunătăţiri semnificative, a subliniat expertul.
Preşedintele Conferinţei ONU privind schimbările climatice, Sultan Ahmed Al Jaber, a anunţat aprobarea unei propuneri de organizare a COP29 în Azerbaidjan, transmite agenţia Xinhua. Azerbaidjan, ţară situată în Caucazul de Sud, a câştigat în cursa pentru organizarea COP29 după ce a obţinut sprijinul altor ţări din Europa de Est. COP28, sau cea de-a 28-a reuniune a Conferinţei Părţilor la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice a reunit peste 110.000 de participanţi înregistraţi la Dubai, în Emiratele Arabe Unite, în încercarea de a găsi o soluţie globală la criza climatică urgentă cu care se confruntă toate ţările.
Armenia a convenit să nu blocheze candidatura Azerbaidjanului de a găzdui COP29 de anul viitor, ca parte a unei serii de gesturi de bunăvoinţă reciprocă menite să promoveze reconcilierea între cei doi vecini din Caucazul de Sud care s-au opus militar mult timp pentru controlul enclavei Nagorno-Karabah.