Conferinţa ONU privind schimbările climatice, COP29, s-a deschis la Baku, capitala Azerbaidjanului, cu un apel la cooperare globală în timp ce ţările în curs de dezvoltare solicită asistenţă de sute de miliarde de dolari. Prezenţa limitată a liderilor din G20 şi retragerea iminentă a SUA sub Donald Trump din Acordul de la Paris complică şi mai mult negocierile. Delegaţii speră totuşi să stabilească o nouă ţintă pentru finanţare şi să extindă fondul pentru pierderi şi daune, esenţial pentru ţările grav afectate de schimbările climatice. "Este timpul să arătăm că nu este într-un punct mort cooperarea mondială. Este la înălţimea momentului", a afirmat secretarul executiv al Convenţiei-cadru a ONU privind schimbările climatice, Simon Stiell, în deschiderea conferinţei, fără a menţiona numele ţării care este pe buzele tuturor, şi anume Statele Unite. Principala miză a COP29, care va dura până pe 22 noiembrie, este de a stabili cuantumul ajutorului pentru climă din partea statelor dezvoltate pentru ţările în curs de dezvoltare, astfel încât acestea să se dezvolte fără cărbune sau petrol şi să poată face faţă valurilor de căldură şi inundaţiilor. În prezent, cuantumul este de 116 miliarde de dolari pe an (stabilit în 2022), însă noul angajament trebuie să se ridice la mii de miliarde anual, cer ţările sărace. Însă ţările occidentale consideră nerealistă această cerere din perspectiva finanţele lor publice.
• Gazdă controversată
Preşedintele COP29, Muhtar Babaiev, a menţionat "sute de miliarde" în discursul său de deschidere de luni, dar niciun negociator nu şi-a dezvăluit intenţiile. "COP29 este un moment al adevărului pentru Acordul de la Paris", a declarat Muhtar Babaiev, ministrul azer al ecologiei şi fost director al companiei naţionale de petrol Socar. Aproximativ 51.000 de participanţi sunt acreditaţi la acest eveniment, mai puţini decât la ediţia anterioară, găzduită în Dubai anul trecut. Multe ONG-uri critică organizarea conferinţei într-o ţară care sărbătoreşte petrolul ca pe un "dar de la Dumnezeu" şi unde autorităţile au arestat şi urmăresc în justiţie mai mulţi activişti de mediu.
• Semnătura lui Trump
Va fi nevoie de o singură semnătură din partea lui Donald Trump, după preluarea mandatului de preşedinte, pe 20 ianuarie, pentru ca SUA să se alăture Iranului, Yemenului şi Libiei, ţări în afara acordului adoptat la Paris în 2015. Acest acord reprezintă motorul care a făcut posibilă schimbarea traiectoriei încălzirii globale în ultimii zece ani cu aproximativ 3 grade Celsius sau mai puţin până în 2100, conform calculelor. Prevederile sale obligă lumea să limiteze încălzirea globală la 2 grade Celsius şi să continue eforturile de a o menţine la 1,5 grade Celsius comparativ cu sfârşitul secolului al XIX-lea.
• Europenii promit să îşi dubleze eforturile
Europenii promit să îşi dubleze eforturile pentru a compensa retragerea americană, dar puţini se vor deplasa la Baku. Nici preşedintele francez Emmanuel Macron şi nici cancelarul german Olaf Scholz nu vor participa la summitul la care vor fi prezenţi aproximativ o sută de lideri. Doar o mână de lideri din G20 vor participa la reuniunea de la care va fi absent şi preşedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, gazda COP30 de anul viitor. "Toată lumea ştie că aceste negocieri nu vor fi simple", a declarat ministrul de externe german Annalena Baerbock. Starea de spirit în ţările bogate este una de austeritate (în Europa) sau de dezangajare internaţională (în SUA). Mulţi solicită Chinei şi ţărilor din Golf să contribuie mai mult. La această sugestie, negociatorul chinez a răspuns că nu se pune problema "renegocierii" textelor ONU, care stipulează în mod clar că numai ţările dezvoltate, conform unei mai vechi definiţii ONU, au obligaţia de a plăti.
Opinia Cititorului