Coronacriza ne erodează economia

Pandemia de COVID-19 a "virusat" deja economia, iar efectele sale nu par să se oprească prea curând. Săptămâna trecută toate bursele au cunoscut deprecieri masive, piaţa noastră valutară a fost şi ea afectată de panica instaurată de coronavirus şi există blocaje semnificative pe lanţul economic.

În noua criză companiile preferă să îşi amâne planurile de dezvoltare şi investiţii, să fie atente la gestionarea bugetelor. Totodată, creditarea este în scădere, iar băncile se repoziţionează. Retailerii anunţă că îşi scurtează programul de lucru, iar supermarketurile încearcă să liniştească populaţia anunţând că are stocuri suficiente. Cu toate acestea, oamenii fac cozi (n.r. care nu respectă limita recomandată de minim un metru între persoane) şi cumpără alimente neperisabile, spirt şi hârtie igienică.

Comerţul online şi firmele de curierat cresc, în timp ce exporturile scad şi materiile prime se scumpesc, ceea ce pare să ducă către produse electronice şi electrocasnice mai scumpe.

Pandemia de COVID-19 reprezintă un test fără precedent pentru economia românească, care este, în mare parte, nepregătită pentru o astfel de situaţie, după cum spun jucătorii din piaţă.

Zeci de mii de firme şi PFA-uri din ţara noastră riscă să se închidă, iar peste 1 milion de angajaţi sunt în pericol să intre în şomaj sau să fie disponibilizaţi ca urmare a "coronacrizei", potrivit unei analize Frames.

Sute de firme, în special din zona serviciilor către populaţie, organizării de evenimente şi din HORECA şi-au suspendat activitatea, fapt care va genera consecinţe economice semnificative pe lanţurile de business, conform analiştilor. Restricţiile determinate de pandemia de coronavirus crează probleme financiare într-o economie şi aşa slab capitalizată, cum este cea românească.

Specialiştii Frames informează: "Dincolo de măsurile administrative, sanitare, care au legătură cu stoparea epidemiei, autorităţile trebuie să intervină pentru salvarea business-ului românesc, mai ales a microîntreprinderilor şi PFA-urile din domenii precum servicii, turism, transporturi, comerţ, evenimente, HORECA, care trec prin clipe grele. Acestea au nevoie de la Guvern de decizii urgente de ajutor, în special în zona de fiscalitate''.

De altfel, Guvernele din alte state, ca de exemplu Italia, cea mai afectată ţară după China, au decis stoparea plăţilor aferente taxelor şi a impozitelor pe perioada crizei şi chiar a creditelor către bănci.

Analiştii consideră că economia noastră se află cu spatele la zid. "95% dintre firmele din România sunt microîntreprinderi care au 1-3 angajaţi maxim şi nu dispun de resurse financiare pentru a trece peste această perioadă de restricţii. Dacă statul nu îi va ajuta fiscal, prin amânarea plăţii taxelor, prin credite fiscale, cele mai multe vor intra în blocaj, iar peste 1 milion de angajaţi vor fi afectaţi. Unii au fost trimişi deja în concedii fără plată, vor urma şomajul tehnic şi disponibilizările'', declară Adrian Negrescu, managerul Frames.

În plus, un sondaj efectuat săptămâna trecută a scos la iveală faptul că mediul de business de la noi este nepregătit, iar peste 70% dintre companiile sondate (nr. 300) nu au un plan de criză.

Adrian Negrescu afirma: "Peste 70% dintre manageri declarau că nu au niciun plan de criză. Iar rezultatele negative au început să apară. Pentru că nu aveau niciun fel de buffer financiar, multe au intrat în incapacitate de plată, nu îşi mai pot onora plăţile către parteneri, iar următorul pas va fi să nu mai poată să-şi plătească salariile. Până la insolvenţă şi faliment va mai fi un simplu pas''.

La 31 ianuarie 2020, în economia românească erau active peste 1,3 milioane de firme şi PFA-uri (72% firme). Dintre acestea, microîntreprinderile înregistrează cel mai ridicat grad de îndatorare, respectiv 99% (ca pondere a datoriilor totale în active), reprezintă singurul sector care înregistrează o capitalizare negativă şi are cea mai ridicată rată a pierderii, respectiv -4,5%.

Analiza mai arată: "Microîntreprinderile, micile afaceri de cartier, cu 1-3 angajaţi vor fi cele mai lovite de restricţii. În prezent, aceste înregistrează cea mai extinsă durată medie de încasare a creanţelor, respectiv 233 de zile, cu două luni mai mare decât cea înregistrată înainte de criza financiară. În plus, înregistrează cel mai scăzut procent de acoperire al datoriilor totale prin cifra de afaceri, respectiv 37%''.

În timp ce mediul de afaceri trage semnale de alarmă pe bandă rulantă, autorităţile întârzie să ia măsurile necesare pentru protejarea economiei.

"Dacă nu vor lua măsuri urgent, falimentele se vor ţine lanţ, pentru că, pe lanţurile comerciale, firmele sunt mult mai dependente de parteneri decât la precedenta criză. Patronii nu au bani pentru zile negre, unii au investit cu ochii închişi în leasinguri, în chirii şi planuri fanteziste, mizând pe creşterea economică. Acum, când plăţile se vor face tot mai greu, ce vor face prima dată? Vor da oameni afară, tipic românesc. Iar acest lucru se va resfrânge în scăderea abruptă a consumului, iar în final în intrarea în recesiune. Nu este un scenariu fantezist, este o realitate care ne poate aştepta în maxim două luni'', afirmă analiştii.

Potrivit acestora, primele măsuri pe care statul trebuie să le ia sunt legate de amânarea termenelor de plată a taxelor salariale către buget.

"Să le dăm patronilor o gură de oxigen pentru a putea plăti angajaţii. Un credit fiscal întins pe o perioadă de 6-12 luni este absolut necesar, mai ales pentru microîntreprinderi'', afirmă managerul Frames.

O altă măsură absolut necesară, în opinia specialiştilor, este crearea unui mecanism de finanţare cu dobândă zero a firmelor afectate de coronacriza economică.

"Guvernul împreună cu băncile trebuie să pună la punct un program simplu şi uşor de accesat pentru IMM-uri, care să se poată împrumuta rapid, fără birocraţie, pentru a-şi putea asigura capitalul de lucru. Dobânda trebuie să fie zero sau aproape de zero, iar perioada de acordare să fie de minim 12 luni'', spun analiştii.

Potrivit acestora, dacă băncile, care au o capitalizare optimă, şi statul, care să garanteze împrumuturile, nu vor ajuta economia, întreaga ţară va avea de pierdut.

"Suntem încă în prima fază a coronacrizei economice. Dacă nu se iau măsuri, urmează un adevărat coşmar, cu zeci de mii de firme închise peste noapte, cu lanţuri comerciale prăbuşindu-se în câteva zile, cu un şomaj care poate ajunge rapid la 10-12%. De pierdut vom pierde toţi, patroni, angajaţi, bănci, stat şi angajaţii de la stat'', a mai declarat Adrian Negrescu.

Dincolo de ajutorul necesar al statului şi sistemului bancar, firmele şi angajaţii au, la rândul lor, responsabilităţi majore pentru a depăşi aceast criză. Potrivit companiei de consultanţă Frames, politica "struţului cu capul în pământ" trebuie evitată.

"Stoparea plăţilor în economie, pe principiul - mai bine mor ei, decât eu - este de natură să accentueze şi mai mult blocajul financiar. Şi aşa plăţile se fac în medie la 4 luni în economie. Dacă firmele vor stopa plăţile către parteneri, cu scopul de a-şi asigura un capital de criză, cu siguranţă, în cele din urmă, vor cădea şi ele în plasa coronacrizei. Oamenii de afaceri trebuie să acţioneze solidar, să discute întârirea relaţiilor de afaceri'', spun experţii de la Frames.

Potrivit acestora, firmele trebuie să evite tentaţia de a renunţa uşor la angajaţi, în speranţa că îşi vor salva activitatea.

"Dacă renunţi acum la un angajat, peste câteva luni, când lucrurile vor reveni pe linia de plutire, vei suporta consecinţele. De unde vei mai găsi salariaţi specializaţi în activitatea ta? La ce preţ? Cât te va costa să îţi refaci echipa?'', arată analiza.

Potrivit experţilor, un lucru este sigur în acest moment - antreprenorii trebuie să-şi reconsidere planurile de afaceri pentru 2020, să plece de la reevaluarea condiţiilor pieţei şi a implicaţiilor pe termen lung.

Printre măsurile absolut necesare în condiţiile coronacrizei economice, analiştii subliniază reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor alături de reconsiderarea investiţiilor.

Analiza performanţei clienţilor, de la cei rău-platnici la cei neprofitabili, trebuie să fie, de asemenea, în prim-plan, alături de deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spaţii comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcţii secundare.

• Oamenii de afaceri cer măsuri pentru protejarea mediului de business

Închiderea graniţelor şi neidentificarea la nivelul UE a unor metode logice pentru crearea unor trasee pe care să circule controlat tirurile cu mărfuri duce la situaţia în care transportatorii români, probabil şi alţii, se confruntă cu blocaje, este de părere Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). În opinia domniei sale, ar trebui de urgenţă pus în funcţiune acest flux de mărfuri, altfel toată lumea va avea de suferit. Industria este una dintre cele care poate fi lovită foarte serios şi nimeni nu vorbeşte despre acest lucru, subliniază domnul Pârvan, care susţine că reluarea activităţii din industrie nu se face la fel de repede ca în turism sau hostelerie, iar industria prelucrătoare contribuie în mod esenţial la crearea PIB-ului.

Cristian Pârvan consideră că nu ar trebui să se facă diferenţe între instituţiile publice şi cele private. Dacă angajaţii care lucrează la buget şi stau acum acasa sunt plătiţi de stat, cei de la companiile private vor fi şi ei remuneraţi la finalul lunii, dar din banii oamenilor de afaceri, care vor plăti inclusiv taxele aferente salariilor pentru această perioadă în care oamenii au fost obligaţi să stea acasă, ne-a mai spus domnia sa.

Totodată, Cristina Chiriac, fondator CONAF, ne-a declarat recent că doar prin decizii majore putem evita şi preveni o criză iminentă.

Domnia sa ne-a spus: "În acest moment este mai mult decât clar că avem nevoie de stabilitate politică şi politici economice care să atenueze riscul la care suntem cu toţii supuşi. Cu alte cuvinte, politicienii trebuie să înteleagă că, acum, doar prin decizii majore putem evita şi preveni o criză iminentă, în caz contrar vom începe să resimţim şocurile reverberate de pe pieţele internaţionale şi vom asista neputincioşi la un nou val al insolvenţelor şi falimentelor, numai că de data aceasta efectele vor fi pe termen mult mai lung, comparativ cu 2009.

Pieţele financiare dau semne de oboseală, epidemia de coronavirus şi miscările extrem de subtile care vin din zona resurselor naturale pot conduce la o posibilă criză.

Este clar că suntem vulnerabili şi bursele au dat deja primul semnal în acest sens. Lucrurile se desfăşoară în limite controlate (deocamdată), însă mediul de afaceri resimte şi acţionează în consecinţă, iar, în final, dacă nu acţionăm acum, vom avea cu toţii de suferit".

De asemenea, Florin Jianu, preşedintele CIPMMR, a transmis o serie de măsuri necesare care ar ajuta IMM-urile. Oficialul CNIPMMR a subliniat: "În aceste momente dificile, România are nevoie de solidaritate socială şi economică, să folosim toate resursele umane şi profesionale pentru a depăşi această perioada critică. IMM-urile sunt cele mai vulnerabile, dar şi cele capabile să susţină economia României, de aceea este imperios nesesar să luăm o serie de măsuri care să ne pregătească pentru preîntâmpinarea unei crize. Am încredere că vom reuşi să depăşim această perioada dificilă şi că împreună vom dovedi că suntem solidari şi puternici".

Cel mai probabil multe dintre business-uri vor miza pe digitalizare serviciilor, după cum estimează analiştii, care transmit că într-un mediu economic mondial tot mai puternic conectat, diferenţa dintre profit şi pierdere va fi făcută de know-how, de cunoştinţele pe care managerii, angajaţii companiilor le au în ceea ce priveşte digitalizarea, automatizarea producţiei şi a serviciilor, pentru a contracara eficient situaţii precum schimbările climatice, pandemiile etc.