CORONAVIRUS / DIN CAUZA CERERII EXTREM DE AFECTATE Petroliştii abandonează explorarea zăcămintelor

Marile companii petroliere europene au ajuns, în ultimele luni, la o concluzie destul de incomodă pentru ele: este posibil ca resurse de petrol şi gaze în valoare de miliarde de dolari să nu fie extrase vreodată, pe măsură ce pandemia de coronavirus face ravagii în economiile lumii şi afectează cererea de ţiţei, potrivit unei analize Bloomberg.

Conform sursei, actuala criză grăbeşte şi trecerea globală la o energie mai curată, iar drept urmare combustibilii fosili vor fi probabil mai ieftini decât se aştepta în următoarele decenii, în timp ce emisiile de carbon pe care le conţin vor fi mai scumpe.

Aceste două presupuneri duc la concluzia că explorarea unor câmpuri nu mai are sens economic. Spre exemplu, gigantul petrolier britanic BP Plc a anunţat, luna aceasta, că nu va mai face vreo explorare în ţări în care nu este prezent.

Pandemia va descuraja explorarea, potrivit companiei de consultanţă Rystad Energy AS, care se aşteaptă ca aproximativ 10% din resursele petroliere recuperabile din lume - circa 125 de miliarde de barili - să fie abandonate.

"Vor fi active blocate", declară Muqsit Ashraf, director general responsabil pentru industria energetică globală în cadrul Accenture Plc, menţionând: "Companiile vor trebui să accepte acest fapt".

Spre exemplu, proiectul Sea Lion din Insulele Falkland promitea să fie o resursă de talie mondială atunci când Rockhopper Exploration Plc a descoperit zăcământul, în 2010. Premier Oil Plc, partenerul Rockhopper, a suspendat activitatea la proiectul Sea Lion la începutul acestui an, iar la data de 15 iulie a anunţat deprecieri din investiţii de 200 de milioane de dolari, deoarece fazele ulterioare ale proiectului păreau foarte puţin probabil să se realizeze.

Şi alte companii au început să atragă atenţia asupra realizării proiectelor lor. În iunie, BP a informat că va evalua portofoliul său de descoperiri, iar pe unele nu le va mai dezvolta. Dominic Emery, director în cadrul BP, a indicat încă de anul trecut că este posibil ca unele resurse să nu vadă niciodată lumina zilei. În opinia sa, proiectele complicate ar putea fi abandonate în favoarea câmpurilor care pot fi dezvoltate mai rapid, precum şisturile din SUA.

Lista proiectelor cu cel mai mare risc de a fi abandonate include descoperiri din ape adânci din Brazilia, Angola şi Golful Mexic, spune Parul Chopra, vicepreşedinte pentru cercetare upstream în cadrul Rystad, care adaugă că proiectele canadiene din nisipuri petroliere, precum extinderea dezvoltării zăcământului Sunrise din Alberta, sunt sub semnul întrebării.

În cele din urmă, confruntate cu o ofertă de petrol din abundenţă pe piaţă, cu îndoieli legate de soliditatea cererii pe termen lung şi presiuni pentru eliminarea producţiei cu emisii masive de carbon, companiile îşi vor face foarte atent calculele privind reluarea proiectelor de exploatare, spun analiştii.

Şi IHS Markit Energy Advisory Service anticipează că cererea de platforme petroliere offshore va scădea în acest an, ca urmare a pandemiei şi a preţurilor scăzute ale petrolului, care obligă operatorii de profil să amâne activităţile de foraj. IHS Markit menţionează că piaţa forajului petrolier va avea o cerere redusă în 2020, dar aceasta va creşte în 2021 şi 2022.

Cererea globală de foraj petrolier va fi de 73 de unităţi în medie în 2022, în creştere de la 66 de unităţi în 2021 şi 59 de unităţi în 2020, potrivit sursei. Cea mai mare parte a cererii de foraj petrolier va fi concentrată în America de Sud şi Africa de Vest. În schimb, cererea de foraj în Golful Mexic este preconizată să scadă anul viitor la 14 unităţi, de la 17 în 2020, deoarece unii operatori aşteaptă până când condiţiile de piaţă se vor stabiliza ca să contracteze noi lucrări.

Pe de altă parte, IHS Markit Energy menţionează că pieţele petroliere au revenit pe un teren relativ stabil, cu preţul ţiţeiului Brent variind într-un interval de 40-45 dolari/baril. Conform estimărilor IHS Markit, cotaţia medie a petrolului european Brent, tranzacţionat la Londra, va fi de 42,35 dolari/baril în 2020, iar în 2021 de 49,25 dolari/baril. Cele două previziuni sunt modificate în urcare cu 7,09 dolari, respectiv 5,25 dolari faţă de estimările lansate de în luna mai.

IHS Markit se aşteaptă ca preţul petrolului Brent să rămână într-un interval IHS mediu de 40-47 dolari/baril în următoarele patru trimestre, dacă nu vom asista la un al doilea val de pandemie de Covid-19, care să determine oprirea activităţii economice la scară largă.

Ieri, cotaţia futures a petrolului Brent cu livare în octombrie era de peste 45 de dolari/baril, iar cea a ţiţeiului american WTI cu acelaşi termen de livrare - de peste 43 de dolari barilul.

IHS precizează că reducerile record ale producţiei petroliere din lunile mai şi iunie, efectuate de Arabia Saudită şi partenerii săi din grupul OPEC+ (format din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii săi), au jucat un rol esenţial în accelerarea reechilibrării pieţelor petroliere globale. Astfel, odată cu redresarea cererii faţă de nivelul minim atins în aprilie din cauza pandemiei de Covid-19, aceşti exportatori au trecut de la gestionarea surplusului imediat generat de criză către gestionarea procesului de redresare.

Grupul OPEC+ şi Statele Unite au readus pe piaţă o producţie de peste 4 milioane de barili pe zi în iulie şi august.

Producţia de petrol a OPEC a crescut cu peste un milion de barili pe zi (bpd) în iulie, deoarece Arabia Saudită şi alţi membri din Golf şi-au eliminat limitele de producţie pe care le-au stabilit în mod voluntar faţă de acordul cu OPEC, iar alţi membri au înregistrat progrese limitate în ceea ce priveşte respectarea acordului. Producţia celor 13 state membre OPEC a fost de 23,32 milioane de dolari pe zi, în medie, în iulie, cu 970.000 de barili pe zi mai puţin decât în iunie, care a fost del mai redus nivel din 1991, conform Reuters.

Amintim că, în aprilie, OPEC şi aliaţii săi au decis să reducă producţia începând cu luna mai, în contetxul în care activităţile economice erau blocate, iar cererea de ţiţei extrem de scăzută, la nivel mondial. OPEC, Rusia şi alţi producători de ţiţei (OPEC+) au decis tăierea producţiei de petrol cu 9,7 milioane de barili pe zi sau 10% din totalul extras, de la 1 mai. Cota OPEC în această reducere a fost de 6,084 milioane de barili pe zi.

În iulie, OPEC+ şi-a redus producţia cu 5,743 milioane de barili pe zi, adică 94% din înţelegere, conform unei analize Reuters.

Luna trecută, OPEC a estimat că, anul viitor, cererea globală de petrol va creşte cu un nivel record - de şapte milioane de barili pe zi (bpd) - datorită redresării economiei mondiale în urma pandemiei de coronavirus, dar va rămâne sub nivelul din 2019.

Astfel, cererea pentru ţiţeiul produs de OPEC ar urma să crească în 2021 la 29,8 milioane de barili pe zi, potrivit cartelului.

Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) şi-a îmbunătăţit luna trecută estimările privind cererea de petrol în 2020, dar a avertizat că răspândirea pandemiei reprezintă un risc la adresa perspectivelor globale. IEA estimează o cerere de 92,1 milioane de barili pe zi, în creştere cu 400.000 bpd faţă de prognoza din luna anterioară, citând un declin mai redus decât se estima în trimestrul al doilea din acest an.

Chiar dacă piaţa petrolului s-a mai redresat, analiştii anticipează că refacerea completă a cererii ar putea să dureze decenii, nu doar câţiva ani.