CORONAVIRUS Vaccinul mai întârzie, copiii împrăştie virusul la fel ca adulţii

Ştirile de pe "frontul" pandemiei nu sunt deloc încurajatoare. Vaccinul aşteptat de toată lumea nu va apărea prea curând, iar virusul nu ţine cont de vârstă, fiind la fel de intens răspândit şi de minori.

Cercetările pentru descifrarea genomului coronavirusului au început în ianuarie, iar în şapte luni s-au făcut mari progrese, însă mai este de lucru până la obţinerea unui vaccin, anunţă coordonatoarea ştiinţifică a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Soumya Swaminathan, într-un interviu. Aceasta a precizat că în prezent OMS are peste 20 de vaccinuri în faza de studii clinice şi că riscul este mic să eşueze chiar toate. Aşadar, un vaccin ar putea fi disponibil la începutul anului viitor, după care urmează producţia pe scară largă, deci există speranţa că ar putea fi distribuit la jumătatea lui 2021. Presupunând că fiecare din cele 20 de vaccinuri candidate are şanse de 10% să fie corespunzător, ar însemna că am putea avea unul sau două vaccinuri, poate chiar mai multe. Progresele sunt cele mai rapide înregistrate până acum în domeniu, faţă de orice altă boală din trecut. De la publicarea în ianuarie a secvenţei ARN-ului virusului şi până la prima testare a unui vaccin, în martie au trecut doar trei luni - un succes fără precedent, susţine Swaminathan. Este posibil ca testele pe scară largă privind eficienţa - aşa-numita fază a treia - să se încheie în mai puţin de un an de la începutul cercetărilor pentru obţinerea vaccinului. Încheierea acestei faze nu înseamnă neapărat că vaccinul este eficient, sigur şi gata de utilizare. Din cauză că nu se poate prevedea care linie de cercetare va avea succes, abordarea OMS este efectuarea de teste pentru un număr cât mai mare de vaccinuri. Nivelurile de interes şi de investiţii sunt ridicate, dar există anumite criterii. Nu este suficient ca vaccinul să protejeze doar 20-30% din pacienţi, deoarece asta nu va asigura încheierea pandemiei; este nevoie de o protecţie de 70%, în condiţii de siguranţă. Referitor la studiile care arată scăderea rapidă a nivelului anticorpilor după infectare, Swaminathan spune că nu sunt îngrijorătoare, dar sunt urmărite cu atenţie. Încă se mai descoperă noutăţi despre tipurile de imunitate la virus. Există şi cercetări care sugerează că reacţia imunitară mediată de celule poate fi semnificativă. Se dezvoltă şi unele celule de memorie, care se pot reactiva la o nouă expunere a organismului la virus şi pot declanşa o nouă reacţie imunitară. Din experienţă se ştie că majoritatea oamenilor dezvoltă imunitate la infecţiile naturale, adică produc anticorpi.

Copiii şi adolescenţii cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani pot transmite COVID-19 altor membri din familie la fel ca persoanele adulte, conform unui nou studiu realizat în Coreea de Sud şi publicat în jurnalul ştiinţific Emerging Infectious Diseases al Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite. O echipă de cercetători de la Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din Coreea de Sud a studiat înregistrări medicale privind 59.073 de contacte ale unui număr de 5.706 de pacienţi diagnosticaţi cu boala COVID-19, identificaţi în această ţară în perioada 20 ianuarie - 27 martie. Din 10.592 de contacte în rândul aceloraşi familii, 11,8% au fost diagnosticate cu boala COVID-19, iar ratele de contagiere au fost mai mari în cazul persoanelor de contact ale copiilor decât ale adulţilor, potrivit studiului. Din 48.481 de contacte care nu făceau parte din aceleaşi gospodării, 1,9% au fost diagnosticate cu boala COVID-19. Cercetătorii au descoperit cea mai ridicată rată de transmitere a COVID-19, de 18,6%, în familiile copiilor de vârstă şcolară, iar cea mai redusă rată de contagiere, de 5,3%, a fost identificată în cazul contactelor din cadrul aceloraşi gospodării ale copiilor cu vârste între 0 şi 9 ani.