CORPORATE WATCH

OTILIA NUŢU, EXPERT FORUM:

"Ţara noastră va deveni exportatoare de gaze în 2-3 ani"

În 2-3 ani, ţara noastră va exporta gaze, deoarece nu se mai află în situaţia anilor trecuţi, când importam aproape 30% din consum, a declarat Otilia Nuţu, analist de politici publice în energie la Expert Forum.

"Liberalizarea pentru industrie a făcut ca principalul consumator de gaze să nu mai poată lua gaz ieftin, subvenţionat de noi toţi. Ca urmare, consumul a scăzut atât de mult încât, în 2-3 ani, Romgaz şi Petrom vor avea probleme serioase să găsească clienţi pentru gazul pe care îl extrag azi. Anul trecut am importat doar 7%, anul acesta, aproape de zero", a adăugat doamna Nuţu.

Conform unei prezentări Expert Forum, cererea de gaze a scăzut semnificativ în ultimii ani, de la 13-14 bcm (miliarde metri cubi) în 2011 la 11 bcm în 2014, ca urmare a diminuării cererii din partea consumatorilor industriali de gaze, dar şi din sectorul de energie electrică şi termică, pe fondul creşterii cotei energiei regenerabile.

Principala provocare observată pentru anii următori în sectorul menţionat o reprezintă menţinerea producţiei în depozitele mature şi explorarea de noi rezerve, în principal în Marea Neagră, conform Expert Forum.

În condiţiile în care importurile de profil scad, România poate ajunge exportator net de gaze fără să fie afectată cererea internă, anticipează Expert Forum.

"Pentru dezvoltarea exportului e nevoie şi ca ţările din jur să aibă acces la surse alternative la Gazprom. Vrem o piaţă lichidă regională, în care să concureze Romgaz, Petrom, mai multe surse de import, şi gazele din Marea Neagră. Nu vom exporta doar către Bulgaria şi Ungaria, ci şi către Republica Moldova, care astăzi este 100% dependentă de Gazprom", a precizat Otilia Nuţu.

Potrivit Expert Forum, un asemenea proiect ar putea fi finalizat în circa 3-4 ani, iar România ar putea exporta gaze în Moldova.

Conform Expert Forum, construcţia în România a două staţii de comprimare şi două extensii ale conductei ar costa cel puţin 110 milioane de euro, iar construcţia în Moldova a unei conducte Ungheni-Chişinău, 70 de milioane de euro, din care 10 milioane sunt primiţi de la Uniunea Europeană, sub formă de grant. (A.M.)

Fundaţia Conservation Carpathia a cumpărat 16.000 de hectare de pădure în România, pentru a le proteja de tăierile ilegale

Fundaţia Conservation Carpathia (FCC) a cumpărat pentru conservare 16.000 de hectare de pădure în România, investind aproximativ 45 milioane de euro, inclusiv 500 de hectare din terenurile defrişate, unde a început reconstrucţia ecologică, a anunţat joi Christoph Promberger, director executiv şi fondator al fundaţiei.

"În momentul de faţă, FCC a cumpărat pentru conservare 16.000 de hectare de pădure, investind aproximativ 45 de milioane de euro. A cumpărat inclusiv 500 de hectare din terenurile defrişate, începând de urgenţă reconstrucţia ecologică. Acţiunea FCC este cea mai mare acţiune de acest gen la nivel naţional şi una dintre cele mai importante la nivel european. (...) Noi avem scris în statutul nostru că în momentul în care în România va exista un sistem de arii protejate bine administrat şi bine finanţat, noi dăm înapoi statului, cadou, aceste păduri, pentru că un parc naţional nu trebuie să fie în mâna unui privat, el trebuie să fie naţional", a precizat reprezentantul FCC, potrivit Agerpres.

La rândul său, Mihai Zotta, directorul tehnic al Fundaţiei, revoltat de "dispariţiile misterioase" ale pădurilor şi de "vinovaţii dispăruţi", a explicat faptul că, la solicitarea FCC, fundaţia a devenit custode zonal în cadrul sitului Natura 2000, Munţii Făgăraş, în luna mai 2011.

"Zona de custodie cuprinde Valea Superioară a Dâmboviţei (inclusiv zona din jurul Lacului Pecineagu) şi parţial bazinul Râul Târgului (Lereşti-Câmpulung). În bazinul Văii superioare a Dâmboviţei, în jurul Lacului Pecineagu în situl Făgăraş constatasem în cursul anului 2010, când am început activitatea ca organizaţie de mediu în zonă, că există (aşa cum se vedea şi pe imagini satelitare de la acea dată) peste 1.700 de hectare de păduri tăiate ilegal sau neconform legislaţiei silvice", a explicat Mihai Zotta.

Conform unui raport al ONG Environmental Investigation Agency (EIA), România este ţara est-europeană pe suprafaţa căreia se găsesc două treimi din ultimele păduri virgine ale Europei, ce adăpostesc cele mai numeroase populaţii de lupi, urşi şi râşi de pe continent. Lemnul acestor păduri este tăiat ilegal şi distribuit apoi sub formă de biocombustibil şi cherestea către cele mai mari lanţuri de magazine ale Europei, susţin reprezentanţii fundaţiei.

Şi Greenpeace Romania a continuat activitatea de monitorizare a situaţiei tăierilor ilegale de arbori şi pentru intervalul 2013 - 2014. "Conform noii analize, numărul cazurilor de tăieri ilegale de arbori din România, în perioada 2013-2014, a ajuns la 62 de cazuri pe zi (faţă de 28 cazuri pe zi în 2009 - 2011, respectiv 50 de cazuri pe zi în 2012), însumând un total de 45.509 cazuri. Iar ritmul pierderii pădurii se menţine la 3 hectare pe oră", reiese din analiza citată.

Conform analizei, judeţele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt: Argeş, cu 5.851 de cazuri (12,85% din totalul cazurilor la nivel naţional), Bacău 3.538 de cazuri (7,77%) şi Mureş. 3.351 de cazuri (7,36%). În plus, judeţul Argeş a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale identificate de autorităţi şi în perioada 2009-2011, respectiv 6.458 de cazuri.

În ceea ce priveşte prejudiciul, valoarea totală la nivel naţional în 2013-2014 a fost estimată de către autorităţi la 230,9 milioane de lei (aproximativ 52,1 milioane de euro), mai spun reprezentanţii FCC.

• Inventarul Forestier Naţional: România are, în prezent, circa 6,9 milioane de hectare de păduri

România are, în prezent, circa 6,9 milioane de hectare de fond forestier, din care 51% în proprietate privată, arată datele Inventarului Forestier Naţional (IFN).

Pe lângă suprafaţa de pădure, există circa 14 milioane de hectare de teren agricol, raportul dintre categoriile de terenuri fiind de 1:2,1. De asemenea, au fost înregistraţi circa 830.000 de proprietari de pădure şi aproximativ patru milioane de proprietari de terenuri agricole, raportul fiind 1:5.

Valoarea în PIB a sectorului forestier (silvicultură şi prelucrarea lemnului) este de 2%, iar cea a agriculturii şi industriei alimentare de 12%.

Inventarul IFN a fost realizat în perioada 2008-2012, un nou ciclu de analiză fiind demarat în 2013.

DACĂ HIDROELECTRICA VA EXPORTA FĂRĂ INTERMEDIARI

Lungu, AFEER: Contractele directe de energie ar putea fi din nou permise

Contractele directe între companiile energetice ar putea fi din nou permise, dacă Hidroelectrica va câştiga în instanţă dreptul de a exporta electricitate fără intermediari, a declarat, ieri, Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), citat de Agerpres.

Potrivit unui comunicat al Hidroelectrica, Judecătoria sectorului 1 i-a dat câştig de cauză producătorului de energie în procesul cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care a amendat Hidroelectrica pentru exportul de electricitate în Ungaria, în perioada decembrie 2014 - februarie 2015.

"Chiar dacă decizia este în primă instanţă şi nu este definitivă, aceasta este o chestiune tare interesantă, întrucât, dacă Hidroelectrica va putea exporta fără intermediari, înseamnă că ar putea fi permise din nou contractele directe, care sunt ceva normal. Noi credem că trebuie să privim contractele încheiate direct ca pe ceva normal. Este bine să existe o piaţă centralizată pentru a se transmite semnale de preţ, însă nu este bună obligativitatea de a tranzacţiona toată energia pe această piaţă", a precizat Ion Lungu.

Contractele încheiate în afara bursei de energie au fost interzise după scandalul "băieţilor deştepţi", declanşat după ce mai mulţi traderi au cumpărat în mod direct energie de la Hidroelectrica la preţuri mult mai mici decât cele ale pieţei.

ANRE susţine că Hidroelectrica trebuie să vândă întreaga cantitate de energie pe platforma OPCOM, aşa cum se arată în Legea energiei electrice 123/2012, şi nu poate exporta electricitate în mod direct.

DRAGU:

"Orice act normativ privind creşteri de cheltuieli - un risc serios pentru buget"

Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a declarat, ieri, că orice act normativ privind creşteri de cheltuieli sau de diminuări de venituri care ar fi adoptat va fi un risc serios pentru bugetul de stat pe 2016. Dragu a prezentat, după şedinţa de Guvern, principalele cifre din proiectul de buget pe 2016, menţionând factorii care l-ar putea influenţa negativ sau pozitiv.

Ea a arătat că între posibilele evoluţii negative care ar avea impact asupra cadrului macroeconomic şi implicit asupra bugetului pe 2016 ar fi şi amânarea reformelor structurale ale actualului Guvern, dar şi riscurile geopolitice: "În privinţa posibilelor evoluţii negative care ar avea impact asupra cadrului macroeconomic şi implicit asupra bugetului pe 2016 - aici amintesc riscurile geopolitice care ar putea afecta atât cheltuielile, cât şi veniturile bugetului consolidat, un alt risc important ar fi intern, de ordin legislativ, mă gândesc la posibile suplimentări de cheltuieli sau diminuări de venituri care ar afecta bugetul şi, implicit, ar afecta costul finanţării deficitului bugetar. Ca riscuri externe aş aminti riscuri economice externe legate de o încetinire a ritmului de redresare a creşterii economice în statele membre UE şi un alt risc intern ar putea decurge dintr-o amânare a reformelor structurale ale actualului Guvern".

În opinia acesteia, câteva posibile evoluţii cu impact pozitiv în cursul anului 2016 ar fi încasări peste venitul programat, accelerarea investiţiilor străine directe, creşterea consumului privat peste nivelul prognozat în cadrul macroeconomic şi accelerarea ritmului de creştere şi redresare economică în statele UE.

• Proiectul de buget pe 2016 se bazează pe un deficit de 2,95% şi o creştere economică de 4,4%

Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a anunţat, ieri, proiecţiile macroeconomice ale bugetului de stat pe 2016, arătând că deficitul ESA este de 2,95%, o creştere economică de 4,4% din PIB şi un produs intern brut nominal de 746,6 miliarde de lei.

"Deficitul ESA pentru anul viitor îl estimăm la 2,95% din PIB, corespunzător unui deficit cash de 2,8% din PIB şi a unui deficit structural de 2,73% din PIB, aceste cifre sunt calculate într-un cadru macroeconomic pornind de la o creştere economică de 4,4% a PIB şi un PIB nominal de 746, 6 miliarde lei", a precizat Anca Dragu, la Palatul Victoria, după şedinţa de Guvern.

Dragu a spus că bugetul porneşte de la o estimare a veniturilor pentru anul următor, astfel încât să fie o creştere nominală a veniturilor cu 1,6%, adăugând că proiecţia veniturilor bugetului general consolidat s-a realizat pe baza indicatorilor macroeconomici calculaţi de Comisia Naţională de Prognoză.

"La estimarea cheltuielilor s-au avut în vedere măsurile care au fost adoptate de Parlament şi de Guvern în anul 2015 pentru anul 2016 şi au ca efect majorarea cheltuielilor cu 13 miliarde de lei", a menţionat ministrul Finanţelor.

Ea a mai arătat, referitor la principalele categorii de cheltuieli cuprinse în bugetul consolidat pe 2016, că investiţiile înregistrează o creştere ajungând la 5,1% din PIB, faţă de 4,7% din PIB estimat pentru anul 2015, cheltuielile de asistenţă socială sunt aproximativ constante, iar cheltuielile de personal înregistrează o creştere de la 7,3% la 7,7% PIB ca urmare a numeroaselor creşteri salariale care au avut loc.

Potrivit acesteia, în privinţa cheltuielilor cu sănătatea, va fi o creştere de 3,1 miliarde de lei atât la Ministerul Sănătăţii, cât şi la CNAS, o creştere a cheltuielilor cu educaţia cu 9,6% faţă de 2015, precum şi o creştere semnificativă pe zona cercetare-dezvoltare cu 23%.

• Analiză privind creşterea salariului minim

Ministrul Finanţelor a mai spus că a fost iniţiat un studiu care să arate în ce măsură creşterea salariului minim pe economie ar afecta competitivitatea României. Domnia sa a precizat: "Ca urmare a acestui studiu vom decide şi posibilele tranşe în care vor fi făcute aceste creşteri salariale. La nivelul UE, multe state membre realizează creşterea salariului minim pe baza unor modele economice foarte clare prin care se pun (...) în aceeaşi pagină toate aspectele care decurg din creşterea salariului minim - aspecte pozitive şi negative - astfel încât creşterea salariului să nu se facă în mod ad-hoc şi să nu afecteze economia".

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a explicat că impactul bugetar al unei eventuale creşteri a salariului minim va fi redus şi discuţiile legate de oportunitate vizează sectorul privat: "La nivelul impactului bugetar, acesta este redus pentru că în urma majorărilor salariale din ultima perioadă sunt tot mai puţine persoane care au acest salariu minim, deci la nivelul execuţiei bugetare impactul este redus în acest moment pentru o eventuală majorare a salariului minim undeva în vară, dacă va avea loc. Discuţia se pune numai în termeni de oportunitate pe sectorul privat, asta va fi primul motiv de analiză".

Totodată, ministrul finanţelor a mai precizat, ieri, că în proiectul de buget pe 2016 a fost inclusă majorarea pensiilor cu 5%, pentru plionul I.

• Dragu: "Poate prelungirea programului «Prima Casă» nu ar mai fi oportună în aceleaşi condiţii"

Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a afirmat, ieri, că programul "'Prima casă'' a fost un program de succes în anii precedenţi, opinând că prelungirea acestuia nu ar mai fi oportună în aceleaşi condiţii, dar se analizează toate posibilităţile. Ea a precizat că este în curs de finalizare o analiză a programului:

"A fost un program de succes în anii precedenţi, avem peste 160.000 de proiecte pe «Prima casă». În acest moment ne uităm la oportunitatea programului şi luăm în calcul diferite scenarii. Aceste scenarii au în vedere actualele date economice şi macroeconomice deoarece constatăm o creştere accelerată a creditului, deja, în afara programului «Prima casă». De asemenea, avem o situaţie a lichidităţii în bănci foarte bună care nu ar mai necesita atâta sprijin din partea statului. Deci, toate aceste elemente legate de costuri şi oportunităţi sunt luate în considerare în acest moment".

La remarca unui jurnalist că din declaraţiile sale reiese că prelungirea programului nu ar mai fi oportună, ministrul a replicat: "Poate nu ar mai fi oportună în aceleaşi condiţii, dar analizăm toate posibilităţile".

COFACE:

"Productivitatea medie în agricultură, de trei ori mai mică în România faţă de media UE"

Productivitatea medie în agricultură este de trei ori mai mică în România faţă de media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, în timp ce ponderea investiţiilor în active fixe şi în terenuri este de două ori mai mare decât media înregistrată pe plan regional, se arată într-un raport al Coface. "Productivitatea medie în agricultură (valoarea adăugată brută raportată la numărul de ore lucrate anual) este de trei ori mai mică în România comparativ cu media UE. Din acest punct de vedere, dinamica investiţiilor foarte ridicată în Romania este justificată de necesitatea retehnologizării şi de eficientizarea acestui sector. În ciuda acestui fapt, rezultatele obţinute (profituri în scădere), precum şi modalitatea nesustenabilă de finanţare a acestor investiţii, generează presiuni majore asupra lichidităţilor acestor companii, amplificând riscul de insolvenţă. Firmele româneşti au înregistrat (în 2014 n.r.) cel mai ridicat nivel al investiţiilor în active fixe şi în terenuri, ponderea acestora în totalul activelor fixe fiind de 23%, de două ori mai mare decât media înregistrată pe plan regional", se arată în documentul citat de Agerpres.

Conform datelor financiare disponibile pentru anul 2014, toate companiile care activează în sectorul cultivării cerealelor, a plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase înregistrează venituri în creştere semnificativă, dar care nu se regăsesc în profituri mai mari.

Potrivit raportului, investiţiile în retehnologizare sunt necesare, în condiţiile în care România înregistrează o productivitate de trei ori mai mică faţă de media înregistrată în UE pentru acest sector.

"Deşi ritmul de tehnologizare a activelor a depăşit de peste două ori dinamica uzurii acestora pentru al treilea an consecutiv, impactul nu este vizibil din perspectiva performanţei economice. Companiile din sectorul analizat au făcut apel din ce în ce mai mult la creditul furnizor, durata medie de plată crescând până la 269 de zile, în timp ce creanţele sunt colectate la 153 de zile. Conform situaţiilor financiare publicate de Ministerul Finanţelor, firmele care au domeniul principal de activitate «Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), a plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase» au generat, în 2014, o cifră de afaceri totală de 19,06 miliarde lei, în creştere cu 24% comparativ cu anul anterior", informează raportul Coface.

Circa 40% din avansul veniturilor este generat de companiile nou înregistrate pe parcursul anului 2014, iar 50% din creştere este raportată de companiile cu cifra de afaceri de peste 1 milion de euro. Astfel, doar 2% dintre companiile care activează în acest sector au raportat venituri în scădere în 2014.

ROMSLOT:

"Funcţionarii fiscali acţionează fără să ia în considerare reglementările specifice jocurilor de noroc"

Asociaţiile patronale din industria jocurilor de noroc consideră că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) este pe cale să falimenteze industria de pariuri tradiţionale din România prin aplicarea impozitului minim pe profit de 5% la venitul organizatorului, considerat ca total al încasărilor, fără să scadă premiile acordate.

În opinia acestora, inspectorii ANAF interpretează eronat veniturile operatorilor, fără a lua în considerare reglementările specifice jocurilor de noroc.

ROMSLOT a solicitat un punct de vedere celei mai importante asociaţii europene din domeniul jocurilor de noroc, EUROMAT, al cărui membru este, iar răspunsul, formulat în urma unei analize la nivelul ţărilor membre, a confirmat poziţia ROMSLOT.

"Ca urmare a acestei iniţiative, EUROMAT a adresat autorităţilor din România, Ministerului Finanţelor şi Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, o scrisoare deschisă în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de interpretarea eronată a veniturilor operatorilor de către organele fiscale, oferă o analiză la nivel european şi solicită soluţionarea problemei", se mai arată în comunicatul citat de Agerpres.

Reacţia jucătorilor din piaţă vine ca urmare a unei ample acţiuni de control, demarată de ANAF, care vizează in corpore operatorii de pariuri tradiţionale. În cadrul controalelor, inspectorii ANAF aplică procentul de 5%, reglementat ca impozit minim pe profit prin Art. 18 din Codul Fiscal aflat încă în vigoare, la venitul organizatorului, considerat ca total al încasărilor, fără să scadă premiile acordate.

Patronatul Organizatorilor de Pariuri din România susţine că, prin această greşeală de interpretare, date fiind controalele începute sau anunţate la nivelul operatorilor de pariuri tradiţionale din România, ANAF este pe cale să cauzeze falimentarea unei întregi ramuri economice, care în prezent asigură o colectare bugetară de aproximativ 120 de milioane de euro anual. Acţiunea va avea, de asemenea, impact negativ şi asupra industriei de sloturi din România, ţinând cont de faptul că agenţiile de pariuri generează 16% din venitul brut al pieţei jocurilor de tip slot-machines.

"Sectorul jocurilor de sloturi a generat în 2012 în mod direct şi indirect 569 de milioane de euro la PIB-ul României, creând direct şi indirect 27.066 locuri de muncă şi generând 255 de milioane de euro în taxe şi impozite", se mai arată în comunicat.

Potrivit reprezentanţilor industriei, problema constă în faptul că autorităţile de control fiscal nu iau în calcul legislaţia specifică jocurilor de noroc, în care se stipulează că venitul operatorilor reprezintă diferenţa dintre total încasări (in) şi total plăţi ca premii câştigate (total out), incluzând jackpot-urile, adică Gross Gaming Revenue.

Peste 50% din laptele dulce comercializat în magazinele autohtone provine din România

Aproape 99% din cantitatea de ouă comercializată în magazinele autohtone provine din România, la fel şi peste 50% din laptele dulce comercializat, sub 10% din aceste produse fiind şi certificate ecologic, reiese din rezultatele celei de-a patra ediţii a studiului Retailer Scorecard, publicat, ieri, de organizaţia World Wide of Fund (WWF) România.

"În momentul în care şefii de stat din toate ţările lumii dezbat cum am putea să punem frână schimbărilor climatice şi efectelor dezastruoase generate de acest fenomen, noi aruncăm 30% din totalul hranei produse la nivel mondial, undeva la 1,3 miliarde de tone. Ca să reuşim să avem un viitor pe termen lung pe această planetă, trebuie ca atât noi, consumatorii, cât şi actorii din economie să-şi schimbe comportamentul şi să vină cu un nou model bazat pe eficienţă, pe sustenabilitate şi pe gândire strategică. Piaţa de retail a făcut câţiva paşi în direcţia bună, însă, pentru a inversa acest trend net negativ al consumului, al risipei şi al degradării mediului este nevoie de mult mai multă hotărâre şi de eforturi', a afirmat directorul WWF-România, Magor Csibi.

Potrivit cercetării, dacă anul trecut niciun retailer din România nu comercializa fructe şi legume româneşti provenite din agricultura ecologică, în 2015, trei companii au declarat că au la raft produse româneşti (legume şi/sau fructe) certificate ecologic, respectiv Auchan, Carrefour şi Profi.

"Este un început bun, însă e nevoie de un efort mai mare din partea retailerilor pentru ca rafturile magazinelor să nu mai fie dominate de legume şi fructe de import. De asemenea, deşi la categoriile lapte şi ouă scorurile se menţin ca în anii anteriori, adică peste 50% din laptele dulce comercializat este românesc, la fel şi 99% din ouă, un procentaj mai mic de 10% din aceste produse româneşti sunt şi certificate ecologic", se notează în concluziile studiului citat de Agerpres. În ceea ce priveşte produsele din lemn şi hârtie certificată FSC (Forest Stewardship Council), doar trei participanţi la studiu au înregistrat îmbunătăţiri ale rezultatelor (Auchan, Kaufland şi Carrefour). Rezultatele confirmă faptul că, în absenţa unei politici care să încurajeze achiziţia preferenţială a produselor responsabile - fie din hârtie reciclată sau cu certificare FSC, nici la raft nu sunt disponibile multe alternative de produse mai sustenabile.

De asemenea, la categoria "'detergenţi prietenoşi cu mediul'', retailerii stau mai bine, numărul celor care oferă asemenea produse crescând de la şase din 11, comparativ cu doar trei, în 2014, sau doar doi retaileri, în studiul din 2012.

"Rezultatele sunt şi mai bune în cazul sectorului peşte şi fructe de mare cu certificarea MSC (Marine Stewardship Council). Dacă în 2012 doar trei retaileri aveau pe raft produse din peşte MSC, în 2015, 10 din 11 retailerii analizaţi au produse de peşte certificate MSC, cu excepţia Penny Market. În plus, în ceea ce priveşte existenţa produselor de peşte certificat marcă proprie, cinci din cei 11 retaileri oferă în România produse marcă proprie din peşte certificat MSC: Billa, Carrefour, Kaufland, Lidl şi Mega Image, conform Retailer Scorecard 2015.

Studiul Retailer Scorecard urmăreşte performanţa de mediu a retailerilor prin politicile de sustenabilitate implementate şi produsele certificate disponibile la raft. Sectoarele-cheie analizate sunt: politici de mediu, peşte şi fructe de mare, produse din hârtie, detergenţi, produse lactate, ouă, legume şi fructe.