COSTIN BORC, MINISTRUL ECONOMIEI: "Trebuie să construim un pol pentru producţia de avioane în jurul uzinelor de la Bucureşti şi Craiova"

Trebuie începută curând construcţia unui pol pentru producţia de avioane în jurul uzinelor pe care le avem la Craiova şi Bucureşti pentru viitorul industriei aeronautice din România, a declarat, ieri, Costin Borc, ministrul Economiei, la prezentarea rezultatelor programului JTI Clean Sky.

Principalii actori din domeniul industriei şi cercetării-dezvoltării aeronautice din Europa au participat, ieri, la recepţia subansamblelor finalizate la ROMAERO şi transferul acestora pe linia de asamblare finală la Airbus pentru BLADE (Breakthrough Laminar Aircraft Demonstrator), cel mai semnificativ demonstrator pe plan mondial în aviaţie, utilizat pentru o nouă generaţie de aeronave de transport.

Ministrul Borc a precizat: "Pentru mine acest eveniment este foarte important, deoarece expune două lucruri în care Guvernul crede cu putere, cercetarea şi industria. Cred în forţa acestei companii, în viitorul industriei avioanelor din România".

Domnul Borc a mai menţionat că al doilea lucru în care crede cu tărie este cercetarea şi dezvoltarea, în special în cea aplicată în industrie:

"Aşa cum ştiţi, Guvernul a adoptat recent stimulente fiscale pentru cercetarea şi dezvoltarea aplicată în industrie, iar atunci când am auzit despre evenimentul de astăzi (n.r. ieri) m-am gândit că acesta este un moment perfect pentru a sublinia importanţa industriei aeronautice pentru România şi importanţa cercetării şi dezvoltării pentru România. Cred că asocierea industriei şi a cercetării are un viitor puternic în România şi ceea ce vedeţi este o dovadă în acest sens".

Proiectul JTI (Joint Technology Initiative) Clean Sky, lansat de Comisia Europeană în 2008, cu un buget global de 1,6 miliarde euro, reprezintă un parteneriat public-privat între Comisia Europeană şi industria aeronautică din UE, ca program de cercetare-dezvoltare lansat iniţial în cadrul FP7 şi continuat în H2020.

Oficialii Romaero susţin că acesta este cel mai mare program de cercetare-dezvoltare tehnologică iniţiat la nivelul UE, pentru industria aeronautică şi reprezintă cel mai de succes parteneriat public-privat cu participare românească (buget global de 30 milioane euro) pentru dezvoltarea unei noi generaţii de aeronave de transport în perspectiva anilor 2030.

Conform documentului, consorţiul INCAS Cluster este unul din principalii parteneri în cadrul JTI CleanSky, cu o pondere de 10% din activităţile întregului program. Consorţiul INCAS Cluster este format din principalii actori la nivel naţional în domeniul cercetării (INCAS şi STRAERO), precum şi din principalele fabrici cu tradiţie în domeniul fabricaţiei de aeronave civile şi militare în România (ROMAERO şi AVIOANE Craiova), implicând în activităţile desfăşurate echivalentul a 3.600 ore/om/lună şi dezvoltări tehnologice de peste 15 milioane euro.

Remus Vulpescu, preşedintele Consiliului de Administraţie al ROMAERO SA, a declarat: "În prezent BLADE reprezintă cel mai semnificativ demonstrator pe plan mondial în aviaţie pentru o nouă generaţie de aeronave de transport şi va fi singurul demonstrator operaţional de acest gen începând cu zborurile din 2017. România este singura ţară din Europa Centrală şi de Est care participă ca membru asociat în Iniţiativa Tehnologică Clean Sky. Succesul în participarea în CleanSky este confirmat şi prin încheierea Memorandumului între UE - JTI Clean Sky şi ANCSI - România cu privire la utilizarea instrumentelor de finanţare de tip ESIF pentru activităţi în sinergie cu H2020. România este a doua ţară din UE care a semnat în 2015 acest tip de acord şi a lansat începând cu luna iulie 2016 în cadrul POX Axa 1 primul apel dedicat în acest domeniu".

Demonstratorul BLADE (bazat pe o aeronavă Airbus A-340 puternic modificată) testează noile tehnologii din cadrul Clean Sky, în principal tehnologia de curgere laminară. Obiectivul global îl reprezintă reducerea emisiilor de noxe şi zgomot cu 50%, scăderea rezistenţei la înaintare, scăderea costurilor de operare şi creşterea globală a eficienţei noilor aeronave cu peste 10% faţă de referinţa actuală.