Costul de finanţare pe 10 ani al statului român a atins un nou maxim al ultimilor 13 ani - 8,4%

Rata de dobândă pe 10 ani plătită de statul român (RO10Y) a crescut puternic astăzi după publicarea cifrelor privind inflaţia, la 8,4%, un maxim al ultimilor 13 ani, potrivit datelor furnizate de site-ul investing.com, care urmăreşte piaţa secundară a titlurilor de stat. Rata de dobândă pe 10 ani reprezintă costul de referinţă inclusiv pentru finanţarea economiei.

România se împrumută deja cel mai scump din Europa, Banca Naţională a României (BNR) chiar intervenind periodic pe piaţa secundară cu achiziţii pentru a reduce din volatilitatea yield-urilor la titlurile suverane în lei în condiţiile în care investitorii îşi reduc la nivel local şi global expunerea pe obligaţiuni suverane, împingând în sus costurile de finanţare. Pe lângă cererea slabă de obligaţiuni în lei datorată inflaţiei ridicate şi situaţiei fiscale complicate a ţării noastre, piaţa secundară locală este ilichidă ceea ce face ca un episod moderat de vânzare de titluri în lei să ducă puternic în sus yield-urile suverane.

Economiştii consideră că costul de finanţare a cheltuielilor publice a crescut pentru România în mare parte din cauza creşterii primei de risc, nu doar din cauza creşterii dobânzilor la leu de către Banca Naţională, având în vedere diferenţa la care se împrumută statul român şi dobânzile pe termen lung din piaţă (swap-urile). România este considerată o ţară riscantă de finanţat având în vedere deficitul bugetar imens şi tendinţa lentă de reducere a acestuia.

Ţările din regiune şi-au redus în mare parte deficitele mari adunate în perioada pandemică, excepţie fiind Ungaria şi România - în cazul ţării noastre umflarea deficitelor a produs natural creşterea datoriei publice, care în sine duce la creşterea primei de risc. Totodată, structura cheltuielilor publice (90% din încasările bugetare se duc pe salariile bugetarilor şi pensii) face foarte dificilă o ajustare a deficitului pe partea de cheltuieli, ceea ce obligă statul să continue să se finanţeze având în vedere angajamentele şi viziunile politice ale guvernului de coaliţie.

De notat totuşi că cererea pentru obligaţiunile suverane în lei este extrem de redusă: Ministerul Finanţelor nu a reuşit să împrumute nimic ieri din piaţa internă, subscrierile fiind de doar 106 milioane de lei la o valoare de prospect a licitaţiei de 200 de milioane de lei. Luni, Finanţele au împrumutat 207 milioane de lei pe o scadenţă de 10 ani la un cost mediu de finanţare record de 8,27% pentru piaţa primară, în condiţiile în care voiau să împrumute 400 de milioane de lei şi s-au subscris 375 milioane de lei.

Curba randamentelor (vezi grafic) pentru titlurile suverane în lei continuă să fie extrem de aplatizată, (spread-ul dintre titlurile în lei pe 2 ani şi cele pe 10 ani la circa 9 puncte de bază), ba chiar parţial inversată (randamentul pe 4 ani peste cel pe 5 ani şi cel pe 7 ani şi la aceeaşi valoare cu cel pe 10 ani). O curbă inversată a randamentelor este de multe ori considerată un indicator timpuriu pentru o recesiune.

În regiunea noastră Cehia are o curbă inversată a randamentelor, adică dobânzile pe termen scurt au ajuns la niveluri mai ridicate decât cele pe termen lung. Achiziţiile BNR au dus în a doua jumătate a lunii martie la o scurtă inversare a curbei suverane în lei pentru perechea 7y-10y şi la aplatizarea până spre inversare a curbei pentru perechile 3y-10y (22 puncte de bază) şi 5y-10y (4 puncte de bază) - ca urmare a scăderii accentuate a ratei pe 10 ani până la 5,7% în 19 martie. De notat că BNR nu a publicat până în prezent structura portofoliului de titluri de stat cumpărate din piaţa secundară, portofoliu care se ridică la o valoare de 5,9 miliarde de lei.

• Pentru ce se împrumută România

De notat că creşterea dobânzilor, la deficitul imens pe care îl are România, grevează bugetul cu cheltuieli mari cu dobânzile în cazul în care nu se revizuieşte structura generală a cheltuielilor sau sistemul fiscal - în lipsa unei astfel de revizuiri îndatorarea generaţiilor viitoare va continua să se facă în mare parte pentru plata salariilor din sistemul public şi a pensiilor (inclusiv cele speciale) majorate în ultimii ani. Ziarul BURSA a scris în multiple rânduri în ultimele 15 luni despre tendinţa de creştere a dobânzilor şi despre grevarea bugetului cu cheltuieli mai mari cu dobânzile, care sunt estimate în acest an să depăşească 20 de miliarde de lei, cea mai mare sumă din istoria României.

Per total, în 2022, guvernul preconiza înainte de majorarea actuală a dobânzilor un necesar de finanţare de 145,4 miliarde de lei. Din această sumă, 77 miliarde de lei reprezintă deficitul bugetar (5,8%) estimat (lipsa de venituri din buget acoperită din împrumuturi), iar sumele pentru refinanţarea datoriei sunt în creştere puternică în 2022 şi ajung la un estimat de 68,4 miliarde de lei - acestea vor fi cel mai probabil revizuite în creştere la proxima rectificare bugetară.

Totodată, anul 2021 s-a încheiat per total cu împrumuturi de 104 miliarde de lei pentru România, sub necesarul brut de finanţare de aproape 137 miliarde de lei, dar asta în condiţiile în care în finalul lui 2020 s-a realizat o prefinanţare destul de mare. De asemenea, în 2021 deficitul bugetar la final de an a fost sub ţintă. Amintim că România a agreat cu partenerii europeni şi agenţiile de rating, sub procedura de deficit excesiv, revenirea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB la finalul lui 2024.

Trebuie menţionat că Ministerul Finanţelor mai are scadenţe mari - sume ce trebuie plătite către investitori - în august (circa 11 miliarde de lei) şi în ultimele două luni din an (cumulat aproximativ 19 miliarde de lei), scadenţe care trebuiesc refinanţate.