Cotaţiile coboară, benzina urcă, statul ia jumătate

"De ce creşte preţul carburanţilor când Brent e la 74$/baril?!?" Am primit această întrebare în comentariile unui articol anterior şi cred că ne-am putea gândi împreună "de ce?" Analizăm mai întâi din ce este compus preţul unui litru de carburant. În România, proporţiile sunt echilibrate: 50% din preţ reprezintă petrolul tranzacţionat, rafinat şi transformat în carburant, iar 50% sunt taxele adăugate de stat.

• Capra vecinului bulgar

Am intrat pe site-ul Comisiei Europene pentru a vedea cât costă un litru de benzină fără taxe, în ţările europene (sursa: energy.ec.europa.eu). Datele de săptămâna trecută arată că, în Austria (ţara OMV-Petrom, liderul pieţei de carburanţi din România), un litru de benzină fără taxe costă 0,69 de euro. În Bulgaria, ţara vecină, costă 0,70 euro, în Ungaria - 0,82 euro, iar în România - 0,77 euro. Am luat în calcul şi cea mai puternică economie a Europei, Germania, unde un litru de carburant fără taxe este mai ieftin decât în România, adică 0,73 euro. Danemarca are cel mai mare preţ - 0,91 euro/litru.

Preţurile finale, cu taxe adăugate, arată astfel: Austria - 1,57 euro/litru, Bulgaria - 1,28 euro, Ungaria - 1,55 euro, România - 1,52 euro, Germania - 1,80 euro, Danemarca - 2,03 euro/litru. Matematica simplă ne arată că statul austriac ia 0,88 euro din fiecare litru de benzină, cel bulgar - 0,58 euro, guvernul lui Viktor Orban încasează 0,73 euro, iar guvernul condus de Marcel Ciolacu ia 0,75 euro. Statul german opreşte 1,07 euro, iar danezii plătesc la stat cel mai mult: 1,12 euro din preţul final al carburantului.

Nu putem să nu ne întrebăm cum se face că în România, ţară producătoare de petrol, cu trei rafinării funcţionale şi cu o reţea de 2.000 de benzinării, litrul de benzină este mai scump decât în Bulgaria? Poate pentru că bulgarii, deşi nu produc petrol, rafinează în singura lor centrală doar ţiţei rusesc ieftin, deşi diferenţa este de doar 37 de bani în favoarea celui de la noi? Sau poate pentru că nivelul de taxe din carburantul bulgăresc este cu 0,17 euro mai mic decât la Bucureşti? Mai clar spus, statul român ia cu 87 de bani mai mult la un litru de carburant decât guvernul vecinilor de la sud de Dunăre.

• Guvernul + accize = inflaţie

De la 1 ianuarie preţul benzinei s-a majorat cu 16 bani pe litru, iar cel al motorinei cu 17 bani, din cauza noii accize. Imediat după această creştere fiscală, un litru de benzină costa 7,27 de lei, iar al motorinei - 7,42 de lei. Prin Codul Fiscal, nivelul accizelor pentru carburanţi va fi actualizat în funcţie de indicele preţului de consum. Adică, dacă avem inflaţie mai mare, statul o mai creşte puţin, că, vorba aceea, sunt doar câţiva bani, nu e mult! Cum prognoza de inflaţie a fost şi ea ajustată în creştere de Banca Naţională, ne putem aştepta ca accizele să influenţeze în continuare preţul la pompă şi să aducă noi scumpiri, pentru că statul are uşa fiscală deschisă pentru accize mai mari. Acum, benzina costă 7,56, iar motorina - 7,82 de lei pentru un litru. Adică benzina s-a scumpit cu aproape 30 de bani, iar motorina cu 40 de bani, după intervenţia statului prin creşterea accizei. Cu alte cuvinte, benzinarii au dublat scumpirea statului la carburanţi, în doar două luni.

• Staţi liniştiţi, cotaţiile nu greşesc!

Singura variabilă care se manifestă în acest moment în preţul final este cotaţia barilului de petrol. Din septembrie anul trecut şi până acum, cotaţia internaţională Brent oscilează între 70 şi 80 de dolari, cu episoade scurte de depăşire a acestor limite. Cu alte cuvinte, la nivel internaţional pieţele par să fie liniştite şi nu reacţionează emoţional la declaraţiile administraţiei americane din ultima lună. Cu toate acestea, graficele arată o situaţie greu de înţeles: chiar dacă de la începutul anului trendul cotaţiilor Brent este descendent, preţurile finale la carburanţii din România sunt ascendente.

Confuzia este cu atât mai mare cu cât ţările care produc petrol ar trebui să fie, teoretic, mult mai conectate şi reactive la cotaţiile internaţionale. Însă la noi preţurile nu doar că reacţionează cu întârziere la cotaţiile în scădere, dar pare să o ia chiar pe drumuri diferite cu acestea. Cei mai mari producători de petrol din Uniunea Europeană au fost, în 2022, Italia (4,5 milioane de tone), Danemarca (3,2 milioane de tone) şi România (3 milioane de tone), conform datelor publicate de Eurostat. Regula economică ne spune că preţul merelor la poarta unei livezi este mai mic decât la intermediari sau importatori, nu? Şi atunci de ce această regulă nu se aplică şi la carburanţi?

Consiliul Concurenţei a făcut o analiză în urmă cu doi ani şi a concluzionat că "Preţurile carburanţilor în staţiile de alimentare au o evoluţie similară cu cea a cotaţiilor internaţionale Platts pentru benzină şi motorină, dar cu o diferenţă de câteva zile. (...) Cotaţiile Platts nu sunt date publice, iar pe termen lung tind să urmeze acelaşi trend cu preţurile barilului de petrol. Aşadar, atunci când cotaţiile internaţionale Platts la benzină şi motorină cresc, se majorează şi preţul la pompă al carburanţilor în România, iar când cotaţiile scad, se diminuează preţul acestora în staţiile de alimentare. Cea mai mare parte a ajustării preţurilor la pompă se produce în interval de o săptămână, atât la creşterea, cât şi la scăderea cotaţiei internaţionale de resferinţă Platts".

În concluzie, cotaţiile Platts rămân în bucătăria petroliştilor, cotaţiile Brent nu sunt luate în calcul în preţul final, statul pune taxe tot mai mari pe carburant, iar preţurile finale continuă să crească independent de logica economică şi de informaţiile la care are acces consumatorul. Curat piaţă liberă!