Creştere a ratei de dobândă la titlurile de stat pe 10 ani, în ultima săptămână

• Valentin Tătaru, ING: "BNR va prefera să evite o situaţie în care scade dobânda-cheie în 2020 şi este nevoită să o majoreze anul viitor" • Rata Robor la 3 luni va continua să se plaseze la 2% în 2020 şi 2021 chiar dacă BNR va tăia dobânda-cheie la 1,50%, mai spune analistul

Piaţa titlurilor de stat din România a încorporat evoluţiile macro-financiare mondiale şi europene şi ştirile interne în ultima săptămână, observându-se o creştere a ratei de dobândă la 10 ani, evoluţie în divergenţă cu cele înregistrate în SUA şi Germania.

Astfel, curba randamentelor s-a deplasat în sus, creşterea ratelor de dobândă fiind mai pronunţată pe scadenţele medii-lungi, potrivit lui Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania. Titlurile suverane pe 10 ani ale Ministerului de Finanţe, barometrul pentru costul de finanţare în economie, au înregistrat o creştere cu 10 puncte de bază, la 4,06% vineri, cel mai ridicat nivel din data de 4 iunie încoace.

Totodată, analiştii BT Asset Management arată în raportul săptămânal că România a împrumutat săptămâna trecută 1,3 miliarde de dolari de pe pieţele internaţionale la 10 ani cu 3% şi 2 miliarde de dolari la 30 de ani cu 4%, fiind posibilă o nouă atragere de bani de pe pieţele internaţionale în acest an în contextul necesarului ridicat de finanţare de peste 120 de miliarde de lei.

"În ultima săptămână, curba pe suveran în lei s-a mutat în sus în medie cu aproximativ 10 pb (puncte de bază - n.r.), mai accentuat pe partea lungă; performanţa YTD (year to date - n.r.) pe obligaţiuni suverane: România +3,3%, Polonia +5,5%, Ungaria -0.9%", notează analiştii BTAM.

În lei, de la începutul acestei luni şi până vineri, Ministerul de Finanţe a împrumutat 3 miliarde, în condiţiile în care pe toată luna iulie sunt programate împrumuturi de la băncile comerciale în volum de 5,3 miliarde de lei, cu 41,3% sub volumul realizat în iunie. Joia trecută, MFP a lansat o emisiune de titluri scadente în octombrie 2030 şi s-a împrumutat cu 205 milioane de lei, sub nivelul programat de 300 milioane de lei, la un cost mediu anual de 4,26%.

În săptămâna de dinainte, rata de dobândă la 10 ani în lei a consemnat o deplasare uşoară în sus, cu 0,1% la 3,87%, după ce în primele două săptămâni din iunie de exemplu a continuat declinul mai pronunţat început în finalul lui martie, coborând în data de 10 iunie la 3,710% pe fondul deciziei Băncii Naţionale (BNR) de tăiere a dobânzii de referinţă de la 2,00% la 1,75%. Rata de dobândă la 10 ani a explodat în data de 19 martie, vârful tensiunilor financiare provocate de Covid-19, la peste 6%. Pe termen scurt, potrivit analiştilor, în piaţa titlurilor de stat domină incertitudinea şi riscurile privind execuţia bugetară, dar şi influenţa de an electoral (majorarea cu 40% a pensiilor din septembrie şi dublarea alocaţiilor).

Valentin Tătaru, analist la ING, opinează într-un raport de analiză că Banca Naţională a României va menţine dobânda-cheie la nivelul de 1,75% cel puţin în acest an şi următorul.

"În ciuda faptului că pare să existe spaţiu amplu pentru relaxarea politicii monetare, consistent cu comportamentul său anterior credem că BNR va privi prin actualul ciclu şi va prefera să evite o situaţie în care scade rata dobânzii de politică în 2020 şi este nevoită să o majoreze anul viitor. În final, chiar şi în scenariul improbabil al unei alte reduceri de 25 puncte de bază, la 1,50% (nu este scenariul nostru de bază), nu credem că dobânzile din piaţă se vor reduce proporţional şi vom continua să vedem rata Robor la 3 luni aproape de 2% în 2020 şi 2021", scrie Tătaru.

În legătură cu datele despre inflaţie, publicate vineri de INS, analistul notează că rata de creştere a preţurilor de consum se va menţine în ţinta BNR în acest an, undeva la 2,5%, în condiţiile în care preţurile alimentare nu vor furniza surprize pe perioada verii.

"Un alt factor care ar trebui să ţină inflaţia sub control este deja anunţata reducere cu 1,9% a preţurilor la electricitate începând cu 1 iulie şi o probabilă reducere (graduală şi mai puţin predictibilă) a preţurilor la gaze naturale după liberalizarea pieţei de la 1 iulie. Pe partea opusă, preţurile la combustibili încă au ceva potenţial să împingă inflaţia mai sus laolaltă cu o slabire limitată a cursului de schimb", mai spune Valentin Tătaru.

În săptămâna 13-17 iulie, Ministerul de Finanţe a programat două licitaţii cu titluri scadente în noiembrie 2024 (575 milioane de lei) şi iulie 2025 (575 milioane de lei), precum şi o licitaţie pentru certificate la şase luni (ianuarie 2021) prin care vrea să atragă alte 600 milioane de lei.