CRIN BOLOGA, ŞEFUL DNA: "Revizuirea legilor justiţiei - esenţială pentru continuarea luptei împotriva corupţiei la nivel înalt şi mediu"

Activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie este strict limitată din cauza modificărilor legilor justiţiei în perioada 2017-2019, dar cu toate acestea procurorii din cadrul respectivei structuri de Parchet îşi desfăşoară în mod competent activitatea şi rezultatele pentru anul în curs sunt unele foarte bune, a declarat, ieri, pentru RFI, Crin Bologa, procurorul-şef al DNA.

"Noi ne străduim, dar aceste legi ale justiţiei, la care se adaugă unele decizii ale Curţii Constituţionale a României - iar legislaţia nu a fost pusă în acord cu aceste decizii ale CCR - afectează competenţa DNA. Am pierdut foarte multă competenţă în ultimii ani. De exemplu, a fost dezincriminat parţial abuzul în serviciu, dezincriminată total tentativa la abuz în serviciu, am pierdut foarte multe probe prin declararea ca neconstituţional a articolului de lege care permitea ca parchetele să facă interceptări cu sprijinul tehnic al serviciilor de informaţii. De asemenea, tot prin modificarea legilor justiţiei, noi am pierdut procedura şi posibilitatea de a ne selecta procurorii. Dacă în cazul DIICOT-ului, o altă structură specializată, aceasta îşi alege procurorii, printr-o procedură pe care o organizează, noi am pierdut această posibilitate, procedura revenind în prezent Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, dacă în 2018, procurorii care doreau să vină la DNA era necesar să aibă o vechime de şase ani în funcţia de procuror sau judecător, acum, după o ultimă decizie a CCR, această vechime se ridică la 12 ani, ceea ce reduce foarte mult bazinul de selecţie", a spus Crin Bologa, care îşi doreşte ca modificarea legilor justiţiei operată de PSD şi aliaţii săi din perioada 2017-2019 să fie revizuită cât mai repede.

"Această revizuire este esenţială pentru continuarea luptei împotriva corupţiei la nivel înalt şi mediu", a afirmat şeful DNA.

În cazul în care legile justiţiei nu vor fi corectate, Crin Bologa susţine că "riscul este ca lupta împotriva corupţiei să nu aibă forţa pe care ar trebui s-o aibă în continuare".

"Riscul este ca noi să continuăm să funcţionăm cu procurori care ocupă schema în proporţie de 70%, în condiţiile în care până în anul 2018 schema de personal-procurori a Direcţiei era ocupată în procent de peste 90%. Dar noi ne vom face treaba şi o să vedeţi şi la sfârşitul anului, când o să dăm publicităţii raportul de activitate, că rezultatele sunt foarte bune în acest an, în comparaţie cu anii trecuţi. (...) Noi ne vom face treaba în continuare, nu vom ceda şi procurorii din cadrul DNA, ca şi alte categorii de personal vor lupta în continuare cu acest fenomen (n.red.- corupţia)", a precizat procurorul-şef al DNA.

El a arătat că în perioada 2017-2019 DNA a fost supusă unor atacuri atât mediatice, cât şi din partea celorlalte puteri ale statului, care au dus la timorarea procurorilor în activitatea de cercetare penală desfăşurată. "Începând cu anul 2020, când am fost numit procuror şef al Direcţiei, am încercat să redau curajul procurorilor şi celorlalte categorii de personal din DNA, să venim cu un echilibru în activitatea noastră, astfel încât să începem şi să continuăm anchete profesioniste în lupta de combatere a corupţiei la nivel înalt şi mediu. Eu cred că am reuşit acest lucru. (...) Un observator atent, dacă se uită pe site-ul DNA, o să vadă în fiecare zi un comunicat sau mai multe, care se referă la anchete de-ale noastre finalizate sau care au debutat. Deci munca procurorilor DNA continuă, numai că nu se mai vede, având în vedere limitările pe care noi le avem într-o comunicare publică. Persoanele arestate, de exemplu, aflate în custodia DNA, nu mai sunt expuse public, pentru că suntem obligaţi să procedăm astfel, pentru a nu le încălca prezumţia de nevinovăţie. De asemenea, urmărirea penală este o fază nepublică a procesului penal şi avem cel puţin două limitări în comunicarea publică şi anume prezumţia de nevinovăţie, dar şi afectarea urmăririi penale a procurorilor", a spus Crin Bologa, şeful DNA, pentru sursa citată.

El a mai afirmat că Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie trebuie desfiinţată, dacă dorim să fie ridicat MCV în cazul ţării noastre şi să intrăm în spaţiul Schengen.

"Această desfiinţare nu trebuie să fie un scop în sine. Ea trebuie desfiinţată pentru că este absolut ineficientă. Combaterea corupţiei în sistemul judiciar nu mai există. Corupţia în sistemul judiciar, aşa redusă cum este, este o corupţie de nivel înalt. Pentru a îndeplini obiectivul numărul trei din MCV şi anume continuarea luptei împotriva marii corupţii, trebuie luptat cu acest fenomen şi în sistemul judiciar. Dacă această secţie nu dispare şi dacă competenţa nu va reveni la DNA, această luptă nu va continua, astfel încât noi nu vom îndeplini aceste obiective. Şi în ultimul raport MCV şi în penultimul s-a constatat că DNA continuă anchetele la nivel înalt, dar cu o excepţie, mediul judiciar. Deci dacă această secţie nu va dispărea şi dacă competenţa nu va reveni în ceea ce priveşte faptele de corupţie la DNA, corupţia din mediul judiciar va afecta foarte grav drepturile şi interesele cetăţenilor care intră în contact cu justiţia", a precizat Crin Bologa.

El a spus că SIIJ nu trebuie reînfiinţată sub altă denumire în cadrul Parchetului General, deoarece o astfel de reînfiinţare ar însemna o încălcare a obligaţiilor asumate la nivel european şi o înşelare a partenerilor din UE.

"Noi ca stat nu vom putea păcăli partenerii europeni. Dacă noi ca stat nu îndeplinim obligaţiile pe care singuri ni le-am asumat, atunci degeaba desfiinţăm, vopsim, revopsim, pentru că ni se va bloca accesul la fondurile europene (...). Acest SIIJ trebuie desfiinţat în totalitate şi competenţa trebuie să revină partajat, aşa cum era înainte, Parchet General-DNA-parchetele curţilor de apel şi DIICOT", a spus, pentru RFI, Crin Bologa, procurorul-şef al DNA.

Referitor la acuzaţiile potrivit cărora DNA ar fi folosit în trecut dosarele privindu-i pe magistraţi pentru a-i timora sau şantaja, Crin Bologa a spus: "S-a afirmat şi nu s-a dovedit absolut nimic. N-am văzut un judecător de la secţiile penale, care au judecat cauze de la DNA, să iasă public şi să declare că a fost timorat sau şantajat. Aceste afirmaţii au venit din partea sistemului politic, dar şi din partea sistemului judiciar şi din partea unor judecători care nu lucrează în penal".