CRISTIAN BUŞOI, PREŞEDINTELE COMISIEI DE INDUSTRII DIN PARLAMENTUL EUROPEAN: "Există discuţii avansate cu partenerii Uniunii Europene pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural"

Există în prezent discuţii avansate cu partenerii Uniunii Europene pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural, în ideea înlocuirii totale până în 2027 a gazului importat din Rusia, a afirmat, ieri, Cristian Buşoi, preşedintele Comisiei de industrii din Parlamentul European, în cadrul evenimentului "Energy Strategy Summit" organizat de publicaţia Energynomics.ro.

Buşoi a afirmat: "Nu vom putea înlocui cu totul şi cu totul gazul şi gazul trebuie să rămână o importantă sursă de energie pentru tranziţie şi aici discutăm despre diversificarea surselor. Sunt discuţii avansate cu partenerii tradiţionali ai Uniunii Europene de a creşte cantităţile: în primul rând cu Norvegia, care a crescut deja cu 6% (cantităţile livrate), apoi desigur cu Azerbaidjanul care poate dubla, mai ales dacă se fac nişte investiţii în conducta TAP, de asemenea cu Algeria sunt discuţii foarte avansate, mai ales din partea Spaniei şi Italiei şi evident este marea discuţie legată de LNG unde Statele Unite ale Americii - partenerul strategic al UE - şi Qatarul pot să furnizeze importante cantităţi suplimentare, dar pentru asta este nevoie de acorduri pe termen mediu şi lung - între 10 şi 20 de ani - şi de investiţii semnificative care trebuie făcute în Qatar şi de către companiile private din SUA pentru noi capacităţi de lichefiere şi investiţii nu la fel de mari dar la fel de importante în Uniunea Europeană pentru noi capacităţi de regazificare şi pentru noi terminale LNG. Nu va fi o soluţie pentru doar următorii câţiva ani. Sigur că trebuie să facem stocuri pentru această iarnă, să avem depozitele pline. Dar este o soluţie pentru ca cel mai târziu în 2027 să nu mai existe import de gaz din Rusia către Uniunea Europeană. Este o perioadă cu foarte mari provocări, cu creşteri (de preţ) îngrijorătoare care par să persiste pe zona de energie, dar şi cu foarte mari oportunităţi pe care nu ne permitem să le ratăm dacă vrem ca generaţiile viitoare să aibă acces la surse de energie curate, stabile, care să nu mai poată deveni arme geopolitice şi care să aibă un preţ decent pentru industrie şi consumatorii casnici".

La rândul său, Sorin Alecu, directorul zonei de strategie-dezvoltare din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO), a spus în cadrul aceluiaşi eveniment că toate proiectele companiei din planul de restructurare - 2 capacităţi pe gaz natural la Işalniţa şi Turceni şi 8 parcuri fotovoltaice - au finanţarea asigurată.

"Noi, prin Fondul de modernizare, avem 900 de milioane de euro. Banii sunt de săptămâna trecută în România. Acum, conform planului de restructurare, aceste proiecte trebuie să le realizăm şi printr-un împrumut din partea unor investitori privaţi. Avem un proces de M&A pe care l-am început anul trecut în luna mai pentru aceste 10 proiecte. 9 dintre ele au fost adjudecate, avem parteneri pentru toate cele 8 parcuri fotovoltaice. Pentru 4 din ele este compania OMV Petrom, pentru restul de 4 este Tinmar Energy. Pentru proiectul de gaz de la Turceni avem un partener în compania Tinmar Energy şi acum suntem în proces de relansare şi pentru blocul de 850 de MW de la Işalnita unde aşteptăm să identificăm un partener în luna septembrie. Există interes şi sperăm să bifăm şi această căsuţă. Cu partenerii actuali suntem în stadiul final de negociere a acordurilor acţionarilor, astfel că undeva prin luna august vom lansa din aceste noi SPV-uri licitaţiile (...). Termenele asumate de punere în funcţiune pentru parcurile fotovoltaice sunt în 2024. (...) Blocurile noastre pe gaz sunt h2ready, adică ele pot să ardă oricând 10% hidrogen, cu foarte mici alterări chiar 30%, dar cu anumite investiţii în partea de BOP spre final pot să ardă şi 100% hidrogen", a explicat Sorin Alecu.

George Vişan, directorul diviziei pieţe de energie din cadrul Transelectrica, a spus că în acest moment, în România, sunt în construcţie "câteva sute de MW".

Acesta a punctat, în legătură cu pregătirea sistemului energetic, având în vedere linii directoare de "penetrare puternică a resurselor energetice regenerabile şi diminuarea drastică a resurselor clasice care asigurau o stabilitate a sistemului", că "vrea să nu revenim după 5 generaţii de bucurie a energiei electrice la situaţia celor 500 de generaţii de dinaintea noastră în care energia electrică nu exista".

"De aceea, sistemul energetic european conectat trebuie să asigure sustenabilitatea şi stabilitatea sistemului şi adecvanţa lui - pentru că am putea să ne trezim, sigur, teoretic dar şi practic, fiecare avându-şi interese proprii, că lipsa acestei conectivităţi va duce la mari zone, în anumite situaţii, pur şi simplu de blackout-uri sau de lipsă a energiei electrice. (...) Gândiţi-vă ce ar fi dacă nu am fi conectaţi cu toate statele membre europene din punct de vedere energetic: am rămâne în momente în care vântul nu ar bătea fără energie electrică, mai ales în contextul în care sursele precum Complexul Energetic Oltenia şi-a redus producţia de energie electrică. Din acest context putem să tragem câteva principii: primul ar fi securitatea aprovizionării care trebuie să fie asigurată în timp real şi este gestionată la nivel naţional de fiecare stat membru, dar coordonat la nivel regional. (...) De asemenea trebuie să avem în vedere că jucătorii din piaţă sunt responsabili de dezechilibrele lor. Un alt principiu de avut în vedere este că dispecerizarea energiei electrice în toate statele membre interconectate se face pe principii de piaţă - este o schimbare radical faţă de situaţia de acum câţiva ani", a afirmat Vişan.

Acesta a mai adăugat că este nevoie ca finanţările acordate proiectelor de capacităţi noi în energie regenerabilă să fie legate de capacităţi de stocare. Totodată, oficialul Transelectrica a spus că în perioada următoare vor începe schimburi comerciale de energie cu Ucraina, după conectarea Ucrainei şi Republicii Moldova la sistemul energetic european din urmă cu câteva săptămâni. Primele schimburi vor fi de 100 de MW, iar pe urmă vor creşte. Ucraina are capacităţi importante în centrale nucleare, care pot livra energie în bandă.

Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei (CRE), a afirmat la rândul său că se bucură că "autorităţile sunt optimiste orice s-ar întâmpla".

"Tranziţia energetică pare că a intrat pe un parcurs definitoriu hotărât. Erau discuţii şi momente în care ne gândeam dacă nu cumva ar trebui să încetinim această tranziţie şi mă bucur să văd că pare că omenirea s-a hotărât, continuă mai accelerat drumul spre decarbonare. Este un element istoric de o importanţă fantastică pentru omenire, în general. (...) Vedem însă răspunsul în preţul energiei şi trebuie să fim conştienţi că aceasta va fi piedica principală - şi de aceea mă bucur că politicienii sunt optimişti cu privire la tranziţie pentru că ei vor avea cea mai grea sarcină, să explice oamenilor de ce vor trebui să plătească un preţ dublu sau mai mult decât dublu pentru energie, iar asta nu va fi simplu. Sunt optimişti, e bine, dar nu e simplu. Până acum majoritatea statelor au ales soluţia simplă, de a acorda suport din partea statului. Ascundem problema în timp până când îi găsim o soluţie. Problema este ce vom face pe termen lung şi va trebui să facem din producţia de energie şi din consumul de energie o legătură esenţială cu eficienţa", a spus Bodea.

Acesta a mai adăugat că este nevoie de coerenţă din partea autorităţilor statului în ceea ce priveşte politica energetică naţională în condiţiile în care există atât proiecte de investiţii cât şi fonduri alocate pentru finanţarea acestor proiecte.