CRISTIAN POPA, BNR: "Vedem riscuri şi incertitudini mari în cadrul economic"

Banca Naţională a României (BNR) vede riscuri şi incertitudini mari în cadrul economic naţional, a declarat, ieri, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, în cadrul unei intervenţii la Digi24. Acesta a precizat că nu crede că "ne uităm spre o criză imobiliară în prezent" şi că majorările de preţuri la produsele energetice vor fi mai mari decât se anticipa anterior.

Întrebat despre proiectul de reglementare al BNR privind creşterea avansului la creditele de investiţii imobiliare şi posibilitatea existenţei unei bule imobiliare, Popa a declarat: "Vorbim de al doilea imobil, deci vorbim de imobilul în care nu locuim. La fel aş menţiona că este un proiect de normă al BNR, a fost supus dezbaterii publice, iar concluzia la care au ajuns colegii mei este că aceste imobile sunt puţin mai riscante din perspectiva băncii, în sensul că atunci când un client bancar are probleme financiare renunţă cu predispoziţie la casa de vacanţă, să spunem aşa, imobilul în care nu locuieşte. Aceasta ar fi şi raţiunea din spatele propunerii de măsuri. Eu personal nu cred că ne uităm spre o criză imobiliară în prezent ci, însă, banca centrală este precaută şi caută să ia măsuri anti-ciclice. (...) Este o măsură de prudenţă. În acelaşi timp trebuie spus că procentul creditelor care sunt pentru a doua casă este foarte mic, undeva la 10% din total credite ipotecare. Deci 1 din 10 credite ipotecare merge către al doilea imobil. În general merg către primul, pentru care avansul va rămâne la fel. (...) Noi ne uităm continuu la ce măsuri ar trebui să luăm, însă abordarea este mai degrabă secvenţială. Nu luăm măsuri pripite şi atunci când vine vorba de politica monetară, în general, abordarea noastră este calmă, pas cu pas, luăm o măsură şi vedem reacţia la acea măsură. După aceea poate o luăm pe următoarea".

Acesta a notat că majorarea de 0,25% a dobânzii-cheie din 6 octombrie a fost impusă de evoluţia inflaţiei.

"Banii sunt relativ ieftini, sunt ceva mai puţin ieftini decât erau în urmă cu două luni. După cum ştiţi am luat o primă decizie de creştere a dobânzilor, această decizie vine în urma mai multor decizii mai puţin vizibile cum ar fi faptul că am oprit programul de achiziţie de titluri de stat, faptul că am strâns lichiditatea interbancară şi în acest context a venit şi o primă creştere a dobânzilor, cumva cerută, impusă ţinând cont de mandatul de ţintire a inflaţiei al Băncii Naţionale", a arătat Popa.

Oficialul BNR a adăugat că "majorarea dobânzilor este o variantă pentru noiembrie".

"Da, ne uităm la inflaţie în primul rând. Ne uităm la cadrul macroeconomic şi trebuie să spunem că vedem riscuri şi incertitudini mari în cadrul economic. Deşi avem o revenire economică puternică în anul 2021, aceasta se raportează la un an 2020 slab, de scădere economică. Însă, revenind la inflaţie, noi am spus în felul următor: vorbim de două lucruri, iar în primul rând este inflaţia pe care nu o putem controla. Aici am spus foarte clar, preţul la gaze şi electricitate nu este în controlul Băncii Naţionale. Cred că este mult să spunem că am putea influenţa preţul facturii de energie. Însă aceste preţuri la energie pot cauza creşteri celorlalte preţuri, se pot revărsa în tot coşul de consum. Cam toate produsele conţin o componentă energetică. Deci există o rată de transfer din aceste produse energetice în coşul de consum. Noi avem grijă şi vrem şi vom face acest lucru, ca preţul coşurilor de consum din care scoatem energia să fie ancorat, preţurile acestor produse să rămână ancorate, să le influenţăm astfel încât să nu crească foarte mult. În acest context, creşterile de dobândă sunt cel mai important instrument pe care îl avem, cel mai puternic. Am luat deja o decizie de creştere, analizăm în prezent impactul acelei decizii şi noile perspective ale inflaţiei. Odată cu decizia următoare vom publica şi noul raport trimestrial asupra inflaţiei şi acolo veţi vedea cifre noi, că ne-am actualizat prognozele. Vor fi nişte cifre mai mari, prognoza precedentă nu mai este de actualitate. Vedem creşteri mai mari la produsele energetice, dar cifrele exacte şi decizia le veţi vedea (în noiembrie)", a explicat Cristian Popa.

Despre creşterea economică reprezentantul BNR a spus că dinamica anuală a PIB s-ar putea situa la 8% pentru tot anul 2021, însă există incertitudini foarte mari, inclusiv restricţiile noi care vor afecta evoluţia economiei.

"Am avut factori buni şi factori mai puţin buni (în 2021). Cred că putem spune că vorbim de o cifră de aproximativ 8% creştere economică pentru acest an însă influenţată foarte mult de acest efect de bază pe care economiştii în folosesc, mai concret faptul că ne raportăm la un an slab. Care sunt factorii care influenţează această cifră: pe final de an desigur avem agricultura care performează bine şi foarte bine, însă avem şi o evoluţie mai puţin satisfăcătoare să spunem în industrie, în servicii, avem noi restricţii, decizii luate recent care vor avea un impact asupra evoluţiei economice, avem contextul internaţional unde vedem criza semiconductorilor, criza vapoarelor care nu pot descărca marfa; aceşti factori se transmit foarte uşor în industria auto, iar România se bazează pe acest motor, care suferă, industria auto suferă", a precizat Popa.

Potrivit acestuia, problema principală o reprezintă deficitele gemene ale României. Oficialul BNR a spus că avansul economiei trebuia să ducă la o reducere a cheltuielilor bugetare, lucru care nu s-a întâmplat din cauza deciziei politice.

"Problema pe care o vedem noi în general şi despre care trebuie să vorbim este problema deficitelor gemene. Este o problemă care se perpetuează, avem cele mai mari deficite gemene din Uniunea Europeană. Noi spunem în felul următor: este bine să-ţi faci vara sanie şi iarna căruţă. Din păcate nu vedem chiar acest lucru întâmplându-se când vorbim de politica fiscală. Am avut o rectificare bugetară acum câteva luni. În condiţiile în care economia a crescut peste aşteptări, veniturile suplimentare pe care bugetul public le-a văzut s-au dus către cheltuieli. Este fix genul de măsură pro-ciclică care ar trebui mai degrabă făcută invers, în sens descendent, deci să reducem deficitul atunci când economia creşte cu 8%. Genul acesta de preocupare este mare pe agendă şi de ce spunem acest lucru: pentru că pot apărea şocuri externe în care investitorii străini pot fi mult mai reticenţi în a ne finanţa. (...) Există aşteptări din partea Comisiei Europene să reducem deficitul. Noi am mai spus-o, eu am mai spus-o, este momentul să strângem cureaua. Trebuie să reducem acest deficit. România se află în procedura de deficit excesiv şi trebuie să livrăm în această direcţie prin, cel puţin eu aşa consider, eficientizarea cheltuielilor publice", a conchis Cristian Popa.