English
Ultimii ani au stat sub semnul crizelor (energetică, sanitară, financiară, de securitate...). Despre criza alimentară se vorbeşte foarte intens de la începutul războiului din Ucraina, iar acest lucru nu este lipsit de justificare având în vedere că, atât Ucraina, cât şi Rusia sunt printre cei mai mari producători de cereale ai lumii. Războiul are un impact semnificativ şi de durată asupra pieţelor alimentare mondiale. În calitate de exportator principal de cereale, Ucraina a înregistrat o scădere dramatică a exporturilor sale, ceea ce a generat preocupări majore în materie de securitate alimentară pentru milioane de oameni din întreaga lume. Anul nu a început sub cele mai bune auspicii. Preţurile alimentelor cresc continuu, iar indicele global al preţurilor la produse alimentare a crescut cu 14,3% în 2022, cea mai mare valoare înregistrată vreodată, din cauza costurilor crescute ale produselor alimentare de bază. Cum Ucraina este al cincilea exportator de grâu la nivel mondial, numeroase ţări din Africa şi Orientul Mijlociu depind de exporturile Kievului de cereale. Din păcate previziunile pentru 2023 nu sunt deloc optimiste, economiştii apreciau că preţurile vor creşte şi în 2023, asta înainte ca Rusia să se retragă din acordul de transport al cerealelor prin Marea Neagră. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) publica, la începutul anului, indicele propriu Food Price Index care analizează modificările de preţuri înregistrate la un coş cu alimente formate din produsele de bază precum cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În 2022 indicele în cauză a crescut până la 143,7 puncte fiind cel mai mare înregistrat de când aceste date sunt publicate, din 1990. În urmă cu un an secretarul general al ONU, Antonio Guterres, avertiza că îngrăşămintele şi produse agricole ruseşti trebuie să poată avea acces pe pieţele mondiale "fără obstacole", în caz contrar existând riscul unei crize alimentare mondiale: "Este important ca guvernele şi sectorul privat să coopereze pentru a le face să ajungă pe piaţă. Fără îngrăşăminte în 2022, nu va fi poate suficientă hrană în 2023. A face să iasă mai multă hrană şi mai multe îngrăşăminte din Ucraina şi din Rusia este esenţial pentru a calma pieţele (...) şi a face să scadă preţul pentru consumatori".
La nivel European îngrijoarea este maximă şi din acest punct de vedere, 8 miliarde de euro fiind angajamentul pentru securitatea alimentară pentru perioada 2020-2024. În 2022, finanţarea ajutorului umanitar din partea UE a crescut cu 32% faţă de 2021, ajungând la 770 de milioane euro. Aceste fonduri sunt utilizate pentru a asigura accesul la alimente pentru persoanele cele mai vulnerabile şi pentru a sprijini producţia locală de alimente prin intermediul asistenţei în numerar şi al altor mijloace.
În plus, 225 de milioane de euro sunt furnizate de Mecanismul pentru alimente şi rezilienţă partenerilor din vecinătatea sudică din regiunea Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord. Ţările UE aduc, de asemenea, o contribuţie semnificativă la securitatea alimentară mondială, exportând o mare parte din producţia lor agricolă către ţările în curs de dezvoltare. Peste jumătate din exporturile de grâu ale UE se îndreaptă către Africa (Algeria, Maroc, Egipt, Nigeria) şi Asia (Pakistan). Ţările UE cooperează cu partenerii lor internaţionali pentru a oferi un răspuns mondial la criza alimentară, inclusiv prin iniţiative precum Alianţa mondială pentru securitate alimentară a G7 (GAFS) şi Misiunea de rezilienţă alimentară şi agricolă la nivel internaţional (iniţiativa FARM). Conform autorităţilor europene, aceste iniţiative sunt complementare şi se axează pe trei domenii de acţiune: - acţiuni de solidaritate pe termen scurt pentru a stimula aprovizionarea cu alimente la nivel mondial şi pentru a asigura accesul ţărilor vulnerabile; - acţiuni legate de comerţ pentru a asigura funcţionarea eficientă a pieţelor mondiale; -acţiuni de consolidare a investiţiilor responsabile pe termen lung pentru a crea o producţie alimentară durabilă şi rezilientă în ţările vulnerabile
De asemenea, UE îşi coordonează îndeaproape răspunsul cu Uniunea Africană pentru a se asigura că acţiunile şi iniţiativele sunt integrate efectiv în parteneriatul strategic mai amplu UE-UA. În primăvara anului 2023, pentru a face faţă perturbărilor pieţei locale legate de importul de produse agricole din Ucraina, Comisia Europeană a oferit sprijin financiar statelor membre afectate. Ajutorul a fost, însă, considerat insuficient de fermierii din ţările afectate.
Copiii sunt în linia întâi
Aproape opt milioane de copii cu vârsta sub cinci ani din 15 ţări sunt expuşi riscului de deces din cauza emacierii severe, dacă nu beneficiază urgent de alimente terapeutice şi îngrijire, iar cifrele cresc cu fiecare minut, a avertizat UNICEF încă de la finalul anului trecut. Intensificarea crizei alimentare mondiale a dus la un număr suplimentar de 260.000 de copii (adică un copil la fiecare 60 de secunde) care suferă de emaciere severă în 15 state care duc povara crizei, inclusiv în Cornul Africii şi în partea centrală a Sahelului. Intensificarea emacierii severe se adaugă nivelurilor existente de subnutriţie în rândul copiilor în legătură cu care UNICEF a avertizat că va ajunge la niveluri catastrofale luna trecută. "Asistăm acum la situaţia în care condiţiile pentru nivelurile extreme de emaciere în rîndul copiilor încep să devină explozivă", a spus Catherine Russell, directorul executiv UNICEF. "Ajutorul alimentar este esenţial, dar nu putem salva copiii înfometaţi cu saci de grâu. Acestor copii trebuie să le oferim urgent tratament terapeutic, până nu este prea târziu". Creşterea preţurilor produselor alimentare, generată de războiul din Ucraina, condiţiile persistente de secetă cauzate de schimbările climatice în unele state, la care se adaugă conflictele şi consecinţele economice de durată ale pandemiei de COVID-19, continuă să accelereze insecuritatea nutriţională şi alimentară în rândul copiilor în întreaga lume, ducând la niveluri catastrofale de malnutriţie severă în rândul copiilor cu vârsta sub cinci ani. Ca răspuns, UNICEF îşi intensifică eforturile în cele mai afectate 15 state. Afganistan, Burkina Faso, Ciad, Republica Democratică Congo, Etiopia, Haiti, Kenya, Madagascar, Mali, Niger, Nigeria, Somalia, Sudanul de Sud, Sudan şi Yemen vor fi incluse într-un plan accelerat menit să ducă la evitarea exploziei de decese în rândul copiilor şi la diminuarea consecinţelor pe termen lung ale emacierii severe. Emacierea severă, când copiii sunt prea slabi pentru înălţimea lor, este forma cea mai vizibilă şi mai letală de subnutriţie. Sistemul imunitar slăbit sporeşte riscul de deces la copiii cu vârsta sub cinci ani cu până la 11 ori mai mult faţă de copiii bine hrăniţi. UNICEF estimează că în cele 15 state, cel puţin 40 de milioane de copii sunt afectaţi de insecuritate nutriţională severă ceea ce înseamnă că nu beneficiază de regimul alimentar de bază diversificat de care au nevoie pentru a creşte şi pentru a se dezvolta în perioada copilăriei timpurii. În plus, 21 de milioane de copii sunt afectaţi de insecuritate alimentară severă, ceea ce înseamnă că nu au acces la hrană suficientă pentru a-şi acoperi nevoile alimentare minime, având drept consecinţă riscul de emaciere severă. În acelaşi timp, costul alimentelor terapeutice gata de utilizare a crescut cu 16% din cauza avansării bruşte a costurilor materiei prime, lăsând un număr suplimentar de 600.000 de copii fără acces la tratament vital şi expuşi riscului de deces.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2023, 06:32)
dar bancherii si guvernele nu vor momentan sa scada preturile!
ciclul asta de scumpiri era asteptat sa vina!! inca din scocul scurt de credit/chirii/randamente din sfarsit 2019 inceput 2020!
acest ciclu cu faza de explozie este normal sa vina… a venit mereu…
dupa fiecare ciclu de inflatie a urmat istoric deflatie si dupa fiecare ciclul de deflatie a aurmat istoric inflatie.
s c c r e t
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2023, 06:59)
Fatalitate! Vine ciclul de scumpiri, vine ciclul de ieftiniri. Ciclurile tin loc de explicatie. Ce sa-i faci, semnatura omului este "comenturi cretine". As adauga si ca, ciclic, omul e drogat. Deci, "comenturi cretine dar si drogate".
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2023, 07:14)
vezi NPLuri spre minime = putere de crestere venituri si impuls in crestere de consum = infleaza costurile pe lant si duce la restrangeri artificiale sau reale.
Restrangeri reale sunt cauza de exacr momente cataclism razboi conflict declansate in putere de “luta/munca/razboi”.
Cu m se face ca anuntam cu 2-3 ani in spate “scumpiri” in timp ce pe bursa se mediatiza si promoca “contractele enel” ieftine… aka energie “ieftina” in viitor… ceea ce nu se pupa cu “deja petro scadea spre negativ”…
adica nu se pupa sa ai tot “ieftin” in fata cu petro spre negativ/ descentend… ca doar nu mergea peteolul la MINUS -120 dolari cu NPLuri spalate pe alta forma de credite si somaj pe minime.
Nu avea logica ..
s c c r e t
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2023, 07:44)
Ti-oi raspunde cand vei invata sa vorbesti romaneste, sa gandesti coerent si sa nu te inchini la cicluri si canabis.
1.4. ciclul (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de Stephanos în data de 25.07.2023, 08:20)
"decat" Kondratiev
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2023, 17:20)
de fumand nu fumez; nu beau, citesc, observ, analizez, notez…. cele intamplate si repetate.
Intrebari pertinente:
Cate galeti de lavabil 15 kg un venit minim net in 2010-2012 cate in 2017 cate in 2020 cate in 2023…
Cate “saorma” venit net minim pe zi in 2007-2010-2012-2017-2020-2023?
Cat procent cost “utilitari / curent gaze” din venit net minim in 2006-2010-2012-2017-2020-2023?
Cate “chirii” de 1 camera cocioaba bucureti in 2006-2007-2008-2010-2012-2017- 2020-2023 din venit net minim pe an ?
Cate venituri minime o masina HS cu km mai putini in 2006-2007-2010-2012-2017-2020- 2023?
Cat procent din venit net minim taxe locale in anii de mai sus?
Cate Paini (la propriu) de 300 grame albe din venit net minim pe luna / an? in anii de mai sus
Cate grame aur chirii? in anii de mai sus
Cate procent din forta de munca “fugita” falita si cat procent intoarsa cu bani in 1990-95-2000-2006-2007-2008-20 10-2012-2017-2020-2023?
Cat e grame aur BVB in 93-99-2006-2007-2008-2010-2012 -2020-2023?
Cate “salarii” minime nete index BVB in 90-92-99-2000-20006-2007-2008- 2010-2012-2017-2020-2023?
C icluri de preturi?
Cate Magazine / spatii comerciale (la propriu) aparute pe bulevarde in raport cu populatia orasului? in anii de mai sus?
Stiu sunt intrebari pe care nu le vedem puse des, cica prin lumea “investitorilor” …
Cate tone de grau (la propriu) venit net minim pe an in 1950-60-70-80-90-93-2000-2006- 2005-2007-2008-2010-2012-2010- 2017-2020-2023?
s c c r e t
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2023, 17:23)
cate eugenii (la propriu) aveai salariu minim net pe ora in 2006-2010-2012-2017-2020-2023?
s c c r e t
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2023, 07:13)
TOTUL E TOT MAI FRUMOS! SI MAI VORBIM DS SCENARII!!! PAI NU DEV VALABIL CEL CU SCADEREA POPULATIEI?!
3. Titlu
(mesaj trimis de Protaru în data de 25.07.2023, 13:18)
Nu e nici o foame, pe caldura asta e doar sete.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2023, 13:22)
Corect. Nu va fi nicio criza alimentara. Rusia va exporta grane catre tarile sarace asa cum a facut pana acum. Totul va fi in regula. Cerealele infestate ale ucraniilor vor putrezi pe camp.
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2023, 16:39)
Crezi ca ale rusilor, ale parintilor tai, sunt eco cerealele???
Nu-ti da arama pe fata!
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2023, 13:37)
Numărul persoanelor care suferă de foame în întreaga lume a scăzut, iar obezitatea a crescut ...
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Credinciosul în data de 25.07.2023, 16:40)
Esti cercetator englez? Ca numai aia ajung la astfel de concluzii!
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2023, 15:08)
criza alimentara e oferita de guvernele lumii prin......umplerea terenurilor agricole de eoliene si fotovoltaice, cresterea preturilor la combustibil, energie, taxe, impozite, accize, TVA.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2023, 16:43)
Prin razboaie incepute de Putin!
Prin reduceri de productie la petrol, sa fie pretul cat mai sus, sa se poata finanta natii de arabi lenesi (Arabia Saudita are procentual cei mai multi asistati sociali!)!
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2023, 18:43)
Coment foarte rasist !!! rusofobule
iar cele mai multe razboaie pe planeta a provocat USA
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2023, 21:39)
adevarat si asta.
inflarea terenurilor cu masa monetara se propaga in inflare costuri cu terenuri si implicit poate lovi in costul celor din jur.
daca un teren incepe sa aibe randamente speculative (sarite din trendul istoric al zonei) speculatorii vor sesiza oportunitatea si fie vor restrange artificial oferata daca costul de productie creste fie vor specula livrand mai mult in specula daca costul stagneaza sau scade treptat si cererea se mentine dreapta sau creste treptat.
s c c r e t
5.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2023, 21:54)
de completat: doar ca intr-o tara capitalista “leprechaun economics” poate figura mai mult pib nominal in raportul pe tara iar in realitate tot saraca tara in rapoarte de schimb bunuri servicii etc (vezi cele de mai sus pe un ax lung de timp) unde doar boierii speculatorii guvermiantii de top bancherii isi mai fac veacul prn polurile financiare.
Cu cat intr-o economie sunt mai multe “companii si corporatii” cu atat economia devine mai financiarizata si discrepanta se mareste fata de firme mici.
Corporatiile si companiile sunt cele ce decid cad sa prabuseasca piburile unei tari; prin deciziile lor de exituri din detineri pot impacta pibul nominal care si asa inflat nu se vedea destul de bine in traiul populatiei. Un exemplu bun este si pibul de acum nominal al Romaniei in timp ce cazane pe 4 roti ruginite si lovite (la propriu) au crescut in trafic. Semnal clar de formare discrepanta sociala in economie; e semnal clar din satelit de formare financiarizare in timp ce companiile si corporatiile au devenit mai mari mai puternice si au pus mana pe furt de detineri active in crestere in portofolii.
Aceste companii si corporatii speculeaza ciclic politicile de taxare gov ce genereaza inflatia sau deflatia din piata; companiile si corporatiile inteleg tehnicile de inflare si deflare pentru ca inteleg contabilitatea/legea taxelor si modul in care pot impacta randamentele. Ele sunt cele ce fac exituri in varf si cumpara jos.
Ma uitam (chiar si comentul sters de acum 2ani) ca nimeni su a schitat nimic de nuclear electrica ce a cumparat grosier uraniu la ordin comanda inca din 2018..,2019.,, da da in timp ce in presa unii trambitau contrariu la energie.
Pai nu e asta dovada de investitor contrar?
Ba da!
Nu e asta dovada de iarna car si vara sanie?
s c c r e t
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2023, 19:57)
Cei care nu erau hotarati daca sa tina sau nu intermitent fasting sunt in avantaj. Hai mai taiete cu mancarea ca ce e mult strica.