Un convoi de nave ucrainene a fost blocat, duminică, de un cargou rus plasat sub podul dintre Crimeea şi Rusia, peste strâmtoarea Kerci.
Navele - două vedete blindate, Berdiansk şi Nikopol, şi remorcherul Iani Kapu - încercau să intre din Marea Neagră în strâmtoarea Kerci, care separă Crimeea de Rusia, şi prin care se face accesul în Marea Azov, unde se afla destinaţia lor finală, portul Mariupol.
Forţele navale ucrainene au anunţat, duminică seara, că Rusia a deschis focul asupra navelor, incident în urma căruia au fost răniţi şase din cei 23 de militari ucraineni aflaţi la bord.
Cele trei nave ucrainene erau ţinute ieri în portul Kerci, iar potrivit unui martor citat de Reuters, în jurul navelor puteau fi văzute persoane în uniforme ale marinei militare.
Forţele navale ucrainene susţin că au anunţat Rusia în prealabil de itinerariul navelor lor.
Rusia a confirmat arestarea celor trei nave militare şi utilizarea forţei în strâmtoarea Kerci, dar a precizat că a recurs la această măsură ca să forţeze navele ucrainene să se oprească, după ce intraseră ilegal în apele teritoriale ruse.
"Pentru a obliga navele militare ucrainene să se oprească s-a făcut uz de arme", a anunţat serviciul de securitate rus (FSB), menţionând că cele trei nave ale forţelor ucrainene au fost arestate. Potrivit FSB, navele ucrainene nu ar fi răspuns navelor autorităţilor ruse, care le-au cerut "în mod legal" să se oprească, şi ar fi făcut chiar o manevră "periculoasă". FSB a mai precizat că a fost declanşată urmărirea penală pentru încălcarea frontierelor ruse.
Şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat: "A avut loc o încălcare, iar metode periculoase au fost, de altfel, folosite. Asta creează o ameninţare şi riscuri la adresa deplasării normale a navelor pe acest coridor maritim între Marea Azov şi Marea Neagră. Atunci când partea ucraineană a planificat această provocare, a luat în calcul avantajele suplimentare pe care doreşte să le obţină din această situaţie, ţinând cont de faptul că SUA şi Europa, ca întotdeauna, vor lua partea provocatorilor".
La rândul său, Maria Zaharova, purtător de cuvânt al diplomaţiei ruse, a denunţat metodele "de bandiţi la drumul mare" ale Ucrainei, afirmând: "Incidentul a fost unul caracteristic comportamentului ucrainean: provocator, creator de presiune şi vinovat pentru agresiune".
Incidentul urma să fie analizat ieri seară de Consiliul de Securitate al ONU, într-o reuniune de urgenţă. Moscova a cerut ca reuniunea să aibă loc la ora 16.00 GMT (18.00, ora României).
Ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, a făcut apel la Occident să formeze o coaliţie clară "pentru a rezista actelor de agresiune ale Rusiei". Totodată, un comunicat al Ministerului de Externe de la Kiev nota că "acţiunile provocatoare din partea Federaţiei Ruse în Marea Neagră şi Azov au depăşit toate normele şi au devenit deja agresive".
"Calificăm astfel de acţiuni agresive ca încălcare a Cartei ONU, Convenţiei ONU asupra dreptului mării. MAE al Ucrainei va lua toate măsurile corespunzătoate de caracter diplomatic şi drept internaţional", potrivit comunicatului.
Ieri, preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, i-a cerut Rusiei să elibereze marinarii şi navele ucrainene din strâmtoarea Kerci, subliniind că Moscova a încălcat dreptul internaţional. Acesta a spus, într-o reuniune a Consiliului de Securitate Naţională al Ucrainei: "Marinarii ucraineni au fost reţinuţi în mod brutal, cu încălcarea legilor internaţionale. Le cerem autorităţilor ruse să asigure detensionarea situaţiei în Marea Azov".
În opinia lui Poroşenko, actul Rusiei împotriva Ucrainei este unul "nebunesc" şi a fost premeditat.
Preşedintele Ucrainei a semnat, ieri, un decret pentru instaurarea legii marţiale pentru 60 de zile, iar Parlamentul a aprobat în unanimitate decretul.
• UE şi NATO cer detensionarea situaţiei
Uniunea Europeană a solicitat ieri, într-un comunicat: "Aşteptăm de la Rusia să restaureze libertatea de trecere prin strâmtoarea Kerci şi facem apel la toate părţile să acţioneze cu maximum de reţinere pentru a se ajunge la o detensionare imediată a situaţiei.
În opinia oficialilor UE, evenimentele din Marea Azov arată la ce poate duce "dispreţul faţă de regulile de bază ale cooperării internaţionale". Conform UE, "construcţia podului de la Kerci de către Rusia a fost realizată fără consimţământul Ucrainei şi constituie o nouă încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a acestei ţări".
UE "nu recunoaşte şi nu va recunoaşte anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia", conchide comunicatul citat.
La rândul său, NATO a făcut apel la reţinere şi la detensionare, subliniind că susţine în totalitate suveranitatea Ucrainei şi integritatea sa teritorială, inclusiv drepturile sale de navigare în apele teritoriale.
"Facem apel la Rusia să asigure acces fără obstacole în porturile ucrainene din Marea Azov, în conformitate cu legea internaţională", a spus un purtător de cuvânt al NATO.
Rusia revendică controlul apelor din largul Crimeii de la anexarea peninsulei. Kievul şi occidentalii acuză Moscova că împiedică deliberat tranzitul navelor comerciale prin strâmtoarea Kerci. Dificultăţile au apărut odată cu construcţia de către Moscova a unui pod controversat, de 19 km lungime, în strâmtoarea Kerci. Instalarea sa în 2017 împiedică trecerea unei părţi a navelor. În acest an, Garda de coastă rusă a început să reţină nave, oficial pentru controale.