CROWDFUNDING-UL PĂTRUNDE ŞI ÎN ROMÂNIA "Un leu pentru Ateneu!" - varianta online

Reporter: Cum aţi luat decizia să înfiinţaţi platforma "multifinantare.ro"?

Mirel Borodi: În anul 2007, odată cu schimbarea sistemului de post tranzacţionare al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), prin crearea unui depozitar unic, la zece ani de la înfiinţare, Registrul Mioriţa şi-a redefinit strategia, concentrându-se pe servicii oferite companiilor nelis­tate la bursă.

Administrând problemele societare a câtorva sute de companii, ne-am definit ca obiectiv realizarea unei pieţe alternative de tranzacţionare (Piaţa Capitalurilor) unde să se realizeze tranzacţii cu acţiuni necotate. În lume existau multe astfel de exemple de pieţe de tranzacţionare alternative burselor de valori, precum cele din Franţa, Elveţia sau Noua Zeelandă. Din acel moment, am inserat în platforma de tranzacţionare şi modulul de finanţare, considerând că, pentru a exista o piaţă secundară reală, trebuie, mai întâi, să existe o piaţă primară. Rolul finanţarii directe era de a asigura resursele pentru dezvoltarea companiilor mici şi mijlocii.

Am considerat, de asemenea, că multe firme vor derula campanii de fidelizare a angajaţilor şi vor emite acţiuni sau obligaţiuni, iar noi veneam cu un instrument care gestiona tot acest proces.

Am urmărit îndeaproape conceptul investitorului de proximitate din Franţa şi modelul de lucru al organizaţiei "Love money pour l'emploi", care asigurau o formă alternativă de finanţare directă, dar nu neapărat online, şi apoi ofereau o formă alternativă de tranzacţionare.

La începutul lui 2012 am înţeles impactul reţelelor de socializare în zona microfinanţării şi am început să vedem ce înseamnă crowdfunding-ul în lume. Astfel, am stabilit că acesta va fi modelul pe care îl va îmbrăca finanţarea directă ca şi alternativă pentru viitor.

Reporter: Cum funcţionează platforma?

Mirel Borodi: Platforma "multifinantare.ro" este locul unde se întâlnesc iniţiatorii de proiecte cu susţinătorii lor. Astfel, cei care cau­tă finanţare pentru un proiect din surse directe, provenite de la susţinători, îşi postează proiectul pe platformă. O descriere, un filmuleţ scurt de prezentare şi oferta proiectului pentru cei ce-l susţin sunt elementele minime care se postează. Se oferă un interval de timp, de cel mult trei luni, ca perioadă de colectare de fonduri, interval în care suma minimă necesară pentru realizarea proiectului trebuie obţinută. În acest interval, sustinăţorii proiectului vor face plăţi în contul proiectului utilizând plata cu cardul (e-payment) direct din platformă sau alte modalităţi clasice de plată. Dacă, la încheierea intervalului de timp stabilit, întreaga sumă a fost colectată, banii vor fi viraţi în contul iniţiatorului, care va fi obligat ca, în termenul pe care l-a stabilit, să-şi onoreze datoria faţă de sus­ţinători. Dacă proiectul este de tip recompensă, iniţiatorul are obligaţia să transmită recompensele promise către susţinători, iar dacă proiectul este de tip capital, atunci concomitent cu virarea banilor, se înregistrează operaţiunea de alocare de acţiuni/obligaţiuni atât la Registrul Comerţului cât şi la Registrul Mioriţa. Dacă, însă, la încheierea intervalului de timp stabilit, nu a fost colectată întreaga sumă, banii vor fi viraţi, fără a se percepe vreun commision de către platformă, înapoi în conturile susţinătorilor. Utilizând sistemul de plată cu cardul sau realizând plăţi din conturi deschise la aceeaşi bancă cu platformă, nu vor există nici comisioane bancare la returul banilor în contul susţinătorilor, deci cine a sus­ţinut un proiect care nu şi-a atins obiectivul de finanţare va primi toţi banii înapoi. Principiul finanţării este "Totul sau Nimic".

Reporter: Căror tipuri de proiecte şi potenţiali investitori se adresează platforma?

Mirel Borodi: Am definit trei tipuri de proiecte gestionate de "multifinantare.ro": Capital, Creativ şi Caritabil.

Proiectele de tip Capital se adresează investitorilor, celor care doresc să achiziţioneze acţiuni sau obligaţiuni în entitatea iniţiatoare de proiect. Proiectele de tip Creativ se adresează celor care îşi doresc produsul realizat de proiect, precum diverse produse şi/sau servicii (copie după prototip; DVD-ul cu piese muzicale sau film) sau posibilitatea oferită susţinătorului de a-şi lăsa amprenta în proiectul propus (utilizarea profilului susţinătorului în cadrul unui joc pe calculator, acordarea unui rol în cadrul unui film etc.) în funcţie de proiectul ales, de asemenea anumite experienţe trăite (o urcare pe o scenă, o cină cu autorul unei cărţi etc.) sau obiecte personalizate (tricou cu logo, carte poştală din simbolistica proiectului etc).

Proiectele de tip Caritabil se adresează celor care doresc să realizeze o faptă bună fără să aştepte ceva în schimb.

Reporter: Este platforma des­chisă şi proiectelor din afara Româ­niei?

Mirel Borodi: Vedem platforma "multifinantare.ro" ca pe un instrument de finanţare economică zonală, prin susţinerea venită în special din partea celor aflaţi în proximitatea activităţii. Nu este o platformă închisă, dar în lume platformele s-au dezvoltat, cu foarte mici excepţii, în ţările în care s-au lansat. Comunităţile care se formea­ză în jurul platformelor sunt unite de anumiţi factori comuni, precum probleme specifice locale, proiecte instituţionale, oportunităţi de afaceri, unele tendinţe culturale sau evenimente/produse de divertis­ment. Vizăm proiecte lansate de companii din România şi Republica Moldova, proiecte care, indirect, să contribuie la creşterea numărului locurilor de muncă şi la dezvoltarea economică a regiunii.

Reporter: Există praguri minime şi/sau maxime pentru finanţarea care poate fi obţinută?

Mirel Borodi: Nu avem limite strict stabilite. Proiectele de pe celelalte platforme de crowdfunding din lume, dacă sunt în zona de recompensă, se cifrează la câteva mii sau zeci de mii de euro, iar dacă sunt în zona de capital, de la 10.000 euro până la 500.000 euro. Pentru România, considerăm că valoarea maximă a unui proiect ar trebui să nu depăşească 100.000 euro, dar nu excludem posibilitatea unei valori mai ridicate.

Reporter: Care sunt costurile derulării unei operaţiuni prin intermediul "multifinantare.ro"?

Mirel Borodi: Există doar comision de succes. Dacă proiectul îşi atinge ţinta de finanţare în intervalul de timp stabilit, atunci platforma percepe un comision cuprins între 1% şi 10% din sumele colectate. Comisionul depinde de tipul proiectului şi de valoarea de finanţare.

Reporter: De ce ar prefera companiile şi instituţiile publice să emită obligaţiuni prin intermediul acestei platforme, în locul pieţei de capital?

Mirel Borodi: Decizia companiei sau a instituţiei publice de a face apel la finanţare utilizând o bursă de valori sau o platformă de multifinanţare se va baza pe nivelul de finanţare necesar proiectului şi pe specificul proiectului, atât timp cât costul finanţării este apropiat. Investitorii de pe piaţa de capital urmăresc randamentul investiţiei, în timp ce investitorii de pe platforme de multifinanţare urmăresc şi impactul investiţiei în viaţa lor. Deci, dacă proiectul este de nivel de finanţare de sub 100.000 euro sau se adresează unei anumite comunităţi, alegerea unei platforme de crowdfunding va fi mai justificată. Dacă proiectul vizează sute de mii sau milioane de euro şi nu are un specific local, şi deci nu îi poate fi asociată neapărat o comunitate, atunci prezenţa lui se justifică a fi pe piaţa de capital.

Reporter: Ce proiecte au fost finanţate până în prezent?

Mirel Borodi: Am abordat cu maximă seriozitate subiectul. Credem că avem de realizat o construcţie mare şi ca atare fundaţia trebuie să fie solidă. Suntem conştienţi că reuşita acestui concept în România va ţine de perseverenţa noastră iar modelul american nu se suprapune specificului românesc, de aceea este nevoie de mult timp. În octombrie 2012 am finalizat platforma, care este o premieră pe piaţa românească, am plasat-o în mediul virtual şi am început să explicăm conceptul. Am avut mai multe întâlniri şi dis­cuţii în diverse medii despre ce înseamnă şi ce aduce nou acest concept de crowdfunding, pe care l-am definit multifinanţare. În decembrie 2012, am primit şi un prim proiect, care s-a înregistrat în platformă. Din 14 februarie, ziua în care aniversăm 125 de ani de la inaugurarea Ateneului Român, care s-a realizat prin intermediul primei campanii româ­neşti de crowdfunding - "Daţi un leu pentru Ateneu", se pot face plăţi direct din platformă utilizând cardul.

Reporter: Din ce domenii a provenit, cu precădere, interesul pentru finanţare prin intermediul platformei?

Mirel Borodi: Am constatat că drumul de la idee la proiect nu-i unul tocmai scurt. Am ascultat prezentarea multor idei de afaceri, dar am susţinut că ele pot prinde viaţă doar dacă iniţiatorii şi le asumă într-un proiect care poate convinge o comunitate. Pe platforma "multifinantare.ro", primul proiect care s-a înscris este din domeniul muzical, al artistului AG Weinberger. A urmat un alt proiect din domeniul tehnologiei asumat de "Wild Media". Sunt în faza de pregătire proiecte din domeniul tehnologic (sistem de iluminare stradal cu leduri), agricol (o fermă urbană în Corbeanca), un business online ("Bursa de Barter"), sportiv, software, medical şi literar.

Reporter: Ce impact au avut, până în prezent, platformele de crowfunding la nivel global?

Mirel Borodi: Compania de cercetare "Massolution" a estimat că industria de crowdfunding, incluzând componentele de capital, donaţii, împrumuturi şi recompense, va creşte de la 1,5 miliarde dolari în 2011, la 2,8 miliarde dolari în 2012, iar firma "Gartner" anticipează că în 2013, aceasta va atinge valoarea de 6,2 miliarde dolari. Pe cea mai mare platformă de gen din lume, "Kickstarter", s-au finanţat, anul trecut, peste 18.000 de proiecte, cu un volum de 320 milioane dolari colectat de la 2,2 milioane de oameni, cu o rată de succes de 44%. Volumul total colectat în 2012 a crescut cu peste 200%, comparativ cu 2011. Cel mai mare proiect finanţat până în prezent este "Pebble", un ceas care se conectează la smartphone prin Bluetooth, care a primit 150 de dolari de la fiecare donator, obţinând, în total, 10,3 milioane de dolari.

Piaţa italiană de crowdfunding a avut, la finele lunii noiembrie 2012, o valoare totală de 13.274.205 euro, finanţând cu succes un număr de 2.477 de proiecte dintr-un număr total de 8.819 propuneri. Impactul platformelor de finanţare directă a fost unul major, pe de-o parte în lupta cu sărăcia şi dezvoltarea zonelor, şi aici mă refer la conceptul de microcreditare dezvoltat de profesorul Muhamad Yunus, cel care, în anul 2006, a primit premiul Nobel pentru pace datorită efortului depus în dezvoltarea ţărilor sărace, iar pe de altă parte, în susţinerea inovării şi a start-up-rilor, schimbând inclusiv caracteristicile consumatorului.

Ca un argument în plus, Tim Stevens, redactor-şef al uneia dintre cele mai apreciate publicaţii online de gadgeturi din lume, Endgadget, scrie despre cel mai mare târg al bunurilor de consum electronice din lume (CES) din acest an, ca fiind o schimbare de trend, de la mega corporaţii spre micro inovaţii realizate prin crowdfunding. 

Reporter: Ce aşteptări aveţi pentru acest an?

Mirel Borodi: În lume se aşteaptă ca în 2013 industria de crowdfunding să se consolideze (au început deja fuziuni între platforme), să se nişeze şi să dezvolte soluţii alternative de realizare a plăţilor.

În SUA vor începe să funcţioneze şi platformele de equity crowd­funding.

Dacă privim spre măsurile pe care Uniunea Europeană le va lua în acest an pentru antreprenori, pe poziţia a doua, după educaţia antreprenorială, este accesul la finanţare, definit prin crearea unei pieţe europene pentru microfinanţare şi simplificarea structurilor de impozitare, pentru a permite IMM-urilor să obţină fonduri prin investiţii private directe (mini obligaţiuni). Deci, iniţiativa noastră se înscrie într-o nevoie identificată la nivel european.

În România, suntem la început de drum. Un raport al pieţei italiene de crowdfunding, realizat în această lună, prezenta această piaţă ca fiind imatură şi lipsită de cultură web. Considerau ca prioritate desfăşurarea de activităţi de educare. Cred că, în acest an, explicarea şi exemplificarea conceptului de multifinanţare va fi important şi pe piaţa noastră, motiv pentru care am iniţiat şi o campanie de informare. Apariţia pe platforma "multifinantare.ro" a unor proiecte realmente interesante, care să inspire comunităţi, şi încheierea cu succes a unei părţi din proiectele postate sunt aşteptări realiste pentru acest an.

Reporter: Vă mulţumesc!