CSABA BALINT, MACROECONOMIST OTP BANK: "Creşterea economiei româneşti va încetini la 3,5%, în 2019"

Creşterea economiei româneşti urmează să încetinească la 3,5%, în acest an, în contextul în care condiţiile financiare au devenit mai stricte, la nivel global, iar economia zonei euro îşi va continua încetinirea pe parcursul anului 2019, a precizat, ieri, Csaba Balint, macroeconomist OTP Bank.

Domnia sa a declarat: "Am schimbat prognoza noastră pentru anul curent de mai multe ori. Am plecat de la o creştere de 3,7%, la începutul lunii decembrie. După anunţul aprobării OUG 114/2018 şi publicarea unor date mai slabe referitoare la economia zonei euro, am redus prognoza la 3%. Dar când am văzut varianta finală a ordonanţei, am ridicat prognoza la 3,5%".

Anul trecut, economia României a înregistrat un avans de 4,1%, sub aşteptări, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Pentru acest an, Guvernul mizează pe un avans de 5,5%, în contextul în care mai multe instituţii financiare internaţionale au estimări mai pesimiste.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit, recent, în scădere prognoza privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 3,4% la 3,1%.

Creşterea salariilor, respectiv consumul, va continua să fie motorul principal al economiei în acest an, potrivit analizei OTP Bank, în timp ce inflaţia se va situa la limita superioară a ţintei Băncii Naţionale (BNR), la 3,4% la finalul anului, iar datoria publică la 35,4% din PIB.

Cu privire la aşteptările privind inflaţia şi dobânda- cheie a BNR, oficialul OTP a spus: "Pe partea de cerere ne putem bucura că salariile cresc foarte rapid (n.r. este preconizată o creştere de 10% a salariilor medii nete în 2019), dar dacă ne uităm la costurile cu forţa de muncă, ieşim din media obişnuită pentru regiunea noastră, care se traduce printr-o presiune continuă pe inflaţie. (...) Până acum am mizat că dobânda de politică monetară va rămâne la 2,5%, dar după alte câteva surprize s-ar putea ca banca centrală să întărească politica monetară pentru a ţine aşteptările inflaţioniste în ţintă".

În ceea ce priveşte investiţiile, într-un raport al OTP se mai arată: "Ne aşteptăm ca în anul 2019 investiţiile să înregistreze un avans modest, deoarece efectul pozitiv al absorbţiei fondurilor europene şi presiunea asupra companiilor de a îmbunătăţi productivitatea ar putea fi compensate, parţial, de investiţii mai reduse în sectorul energiei, telecomunicaţiilor şi financiar".

Investiţiile publice au atins în 2018 media UE, situată la 4% din PIB.

În ceea ce priveşte rezistenţa finanţelor publice la şocuri, Csaba Balint a apreciat: "Se pare că suntem într-o poziţie mult mai slabă comparativ cu partenerii din regiune. În mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est vedem surplusuri, în timp ce noi avem deficite gemene (n.r. bugetar şi de cont curent), ceea ce înseamnă că dacă va veni o recesiune sau va apărea un şoc nu prea avem spaţiu de mişcare, iar efectele crizei vor fi resimţite mai puternic".

În comparaţie cu situaţia din 2008, macroeconomistul OTP Bank a notat că, în 2008, ţara noastră avea un deficit de cont curent de peste 10%, în timp ce pentru anul acesta este estimat un nivel de peste 5% a deficitului de cont curent.

"Cererea internă rămâne foarte puternică, exporturile sunt mai slabe, iar consensul pieţei este stabilizarea deficitului de cont curent, eventual în 2020 sau 2021", a adăugat domnul Balint.

În ceea ce priveşte veniturile bugetare, oficialul OTP a susţinut că veniturile statului ar putea creşte cu 1-2 puncte procentuale din PIB, dacă Fiscul se informatizează.

Acesta a precizat: "Noi am rămas la 30-35% din PIB venituri bugetare. Veniturile sunt destul de scăzute. Nu vreau să sugerez că trebuie să majorăm neapărat taxele, dar la colectare avem mult spaţiu. Dacă am reuşi să introducem sisteme noi, electronice, cum au făcut Ungaria şi Bulgaria cred că am putea câştiga 1-2 puncte procentuale".

• Dragoş Manolescu: "Eurobondurile emise de MFP au succes pentru că celelalte ţări din regiune nu emit astfel de titluri"

La rândul său, Dragoş Manolescu, director general adjunct la OTP Asset Management, a susţinut că obligaţiunile în euro emise de Statul Român au succes pentru că restul ţărilor din regiunea noastră nu emit astfel de titluri.

Reprezentantul OTP Asset Management a declarat: "România a fost ţara care a ieşit cel mai mult pe pieţele de eurobonduri, anul trecut, iar aşteptările pentru anul acesta era să ieşim cu aproximativ 5 miliarde. Practic, România nu a putut să emită anul acesta (eurobonduri), până în luna martie, pentru că bugetul nu a fost aprobat. Atâta timp cât nu ai bugetul aprobat, tu nu poţi să ieşi pe pieţele internaţionale să emiţi, cu succes. Cum s-a aprobat bugetul, cum a ieşit România. A fost o cerere de peste 8 miliarde de euro pentru aceste obligaţiuni, ceea ce înseamnă că există apetit de afară şi prin prisma faptului că ţările din regiune nu mai emit obligaţiuni denominate în euro".

Domnia sa a subliniat că cea mai lungă emisiune de eurobonduri a Ungariei are scadenţa în 2020, completând: "Cam acolo se opresc, adică de ani buni Ungaria nu mai emite obligaţiuni în valută. Au mai avut emisiune în dolari, dar modest, pentru că emite preponderent în forinţi. Dacă ne uităm la regiune, Croaţia ce a mai emis obligaţiuni denominate în euro, dar cantităţile nu sunt mari, iar atunci România devine atractivă pentru investitori".

Potrivit acestuia, în contextul unei creşteri anuale susţinute a PIB-ului de 2-3-4%, emisiunile de obligaţiuni denominate în euro nu vor mai reprezenta foarte mult, ca pondere în total PIB, peste 30 de ani de zile (n.r. scadenţa eurobondurilor)

Acesta a conchis: "Nu va fi o problemă să fie plătite. De fapt, eu cred că nu vor fi niciodată plătite aceste obligaţiuni, ci cred că vor fi rostogolite, asta fiind tendinţa la nivel global, se rostogolesc datoriile".