Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) au luat în discuţie, joi, evoluţiile de securitate din flancul estic al NATO, dar şi "riscul escaladării situaţiei" din zona sudică a Alianţei, potrivit unui comunicat al Preşedinţiei, care precizează că s-a reluat în şedinţa CSAT şi tema defrişărilor ilegale.
Potrivit unor surse, citate de Mediafax, membrii CSAT au discutat concret despre situaţia din Ucraina şi Turcia, dar şi cea din nordul Africii.
De asemenea, în şedinţa CSAT au fost analizate riscurile şi vulnerabilităţile la adresa patrimoniului forestier naţional "determinate de defrişările ilegale", fapt ce are un impact major asupra mediului de afaceri şi asupra bugetului consolidat al României.
La şedinţa CSAT de joi au participat vicepremierul Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, directorul SRI, Eduard Hellvig, directorul SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, şeful Statului Major General, Nicolae Ciucă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Ion Oprişor, precum şi secretarul CSAT, Mihai Şomordolea. Şedinţa a fost prezidată de preşedintele Klaus Iohannis.
Au lipsit, astfel, de la reuniune premierul Victor Ponta, aflat în concediu, precum şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, şi ministrul Economiei, Mihai Tudose.
O reuniune NATO convocată de Turcia a avut loc marţi după-amiază la Bruxelles. NATO şi-a manifestat "solidaritatea" cu statul turc faţă de ameninţarea islamistă şi a subliniat importanţa unităţii organizaţiei în acest context, după cum a declarat secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, informează site-ul publicaţiei El Pais.
Jens Stoltenberg a făcut aceste afirmaţii în cadrul reuniunii ambasadorilor celor 28 de ţări membre, eveniment organizat pentru evaluarea situaţiei critice de la frontiera turcă, provocată de avansarea grupării Stat Islamic.
Summitul de urgenţă a fost organizat la cererea Turciei, care, recent, a bombardat organizaţia teroristă SI în nordul Siriei ca răspuns la atacurile pe teritoriul său.