CSM, CAPTIV ÎNTRE EXTREME Aviz negativ pentru desfiinţarea Secţiei speciale de anchetare a magistraţilor

Stelian Ion, ministrul Justiţiei, a contabilizat, ieri, primul eşec din mandatul său, după ce plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis, cu majoritate de voturi, 11 la 8, să avizeze negativ proiectul legislativ privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). Dezbaterea din plenul CSM privind SIIJ - secţie criticată în ultimii ani atât în rapoartele Greco, în Opiniile Comisiei de la Veneţia dar şi în rapoartele pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare întocmite de Comisia Europeană -, au fost furtunoase. Deşi în opinia majorităţii magistraţilor din ţară secţia respectivă nu are rost să funcţioneze, se pare că judecătorii din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cei din cadrul curţilor de apel şi o parte dintre procurori doresc ca activitatea SIIJ să continuie cu modificarea modului în care are loc aceasta.

Din dezbaterea de ieri de la CSM a reieşit clar că majoritatea judecătorilor din Consiliu au exprimat păreri politice, dintre care cele mai vocale sunt cele exprimate de magistraţii Gabriela Baltag şi Evelina Oprina, precum şi a fostului preşedinte al CSM - Lia Savonea, a căror preocupare principală în intervenţiile avute a fost atacarea ministrului Stelian Ion şi nicidecum argumentarea necesităţii funcţionării în continuare a secţiei speciale. Ba mai mult, unul dintre judecătorii din CSM - Simona Camelia Marcu a propus la un moment dat, pentru a face o diferenţiere clară faţă de procurori, că este nevoie de o lege care să reglementeze şi stabilească puterea autorităţii judecătoreşti, pentru întărirea rolului şi poziţiei judecătorilor în sistemul judiciar şi politic românesc. Poziţia acesteia a fost susţinută surprinzător şi de Corina Corbu, preşedintele ÎCCJ, care a afirmat că "din punct de vedere legislativ, judecătorii trebuie să o ia pe drumul lor şi procurorii pe drumul lor", ceea ce arată o ruptură clară în rândul magistraţilor între judecătorii Înaltei Curţi, pe de o parte, şi procurorii şi judecătorii de la celelalte instanţe, pe de altă parte.

Curios este că niciunul dintre judecătorii respectivi nu au avut o poziţie publică atunci când PSD şi acoliţii săi aplaudau emiterea OUG 13/2017 de guvernul Grindeanu, prin care era dezincriminat abuzul în serviciu şi nici atunci când fostul Parlament, la iniţiativa lui Şerban Nicolae, dezincrimina - ilegal după cum a decis recent Curtea Constituţională - evaziunea fiscală.

În cadrul dezbaterilor, reprezentanţii Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), Asociaţiei Procurorilor din România (APR) şi Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) au susţinut că SIIJ nu trebuie desfiinţată, ci regândită sau reorganizată în cadrul Parchetului General şi al parchetelor de pe lângă Curţile de Apel cu stabilirea strictă a competenţelor acesteia.

Andreea Ciucă, preşedintele AMR, a afirmat: "Sunteţi chemaţi să vă daţi avizul cu privire la desfiinţarea SIIJ, fara a vi se oferi garanţii care să asigure independenţa justiţiei. (...) Am fost consultaţi pe tema desfiinţării SIIJ, avem trei proiecte de acte normative dintre care unul se află în consultare la magistraţi, iar pe altul trebuie să vă daţi avizul. Dacă avem trei proiecte pe SIIJ, ar fi trebuit să avem cinci proiecte privind resursele din instanţă, privind extinderea dosarului electronic la nivel naţional, cu privire la sediile instanţelor şi parchetelor care se dărâmă, să avem deja un buget ca să ştim ce facem, nu să stăm cu actele în aşteptare".

Ea a amintit că prin deciziile 33/2018 şi 547/2018, Curtea Constituţională a stabilit că SIIJ reprezintă o garanţie a independenţei justiţiei.

La rândul său, preşedintele UNJR, judecătorul Dana Gârbovan a arătat că desfiinţarea SIIJ înseamnă revenirea la status-quo-ul iniţial cu ignorarea tuturor problemelor care au necesitat înfiinţarea ei.

"Ceea ce a fost denumită o aberaţie legislativă, este o recomandare a Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni pentru a garanta independenţa justiţiei. În măsura în care, înaintea înfiinţării SIIJ, prin abuz în serviciu la DNA s-a cercetat modul în care judecătorul a pronunţat o hotărâre, vorbim despre un atac clar la independenţa justiţiei. Rolul CSM e de a garanta independenţa justiţiei, mai ales atunci când presiunile vin din interiorul sistemului prin anchete penale făcute în acest scop. Cerem să daţi un aviz negativ acestui proiect de lege. Această secţie este o garanţie a independenţei funcţionale a judecătorilor şi procurorilor", a spus Dana Gârbovan.

Asociaţia Procurorilor din România, pin preşedintele Elena Iordache, a arătat că înfiinţarea secţiei speciale de anchetare a magistraţilor a izvorât dintr-o necesitate obiectivă stringentă şi trebuie ca ea să funcţioneze în continuare.

"Starea de fapt de la înfiinţarea SIIJ reclamă menţinerea acestei structuri, fie în această formă sau într-o altă structură regândită în cadrul Parchetului de la Înalta Curte şi a parchetelor de pe lângă Curţile de Apel", a spus Elena Iordache, procuror la Parchetul de pe lângă ÎCCJ.

• Procurorul militar Bogdan Pârlog: "Rapoartele de activitate a SIIJ arată inutilitatea existenţei acestei secţii"

La rândul lor reprezentanţii Asociaţiei "Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP), Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie au solicitat desfiinţarea secţiei speciale de anchetare a magistraţilor.

"În mod paradoxal discutăm despre o serie de argumente care ne-ar convinge de necesitatea menţinerii sau desfiinţării SIIJ. Lucrurile astea ar fi trebuit discutate la început, când structura respectivă a fost creată, fără consultarea magistraţilor, cu o competenţă exclusivă la nivelul întregii ţări. Principalele probleme privind înfiinţarea şi funcţionarea SIIJ sunt de natură constituţională, de organizare judiciară şi procedurale. Prima problemă care nu a fost corectată este faptul că SIIJ încalcă principiul subordonării ierarhice a procurorilor consacrat de articolul 132 din Constituţie. Înfiinţarea şi funcţionarea SIIJ încalcă şi principiul separării carierelor, deoarece din organismul însărcinat cu recrutarea procurorilor pentru SIIJ nu fac parte exclusiv procurori. O altă problemă este ridicată de competenţa exclusivă a SIIJ. În privinţa magistraţilor, DNA nu avea competenţă exclusivă, ci competenţa era împărţită cu parchetele de la nivel teritorial. De aceea anchetele de la SIIJ sunt îngreunate, iar rezultatele nu sunt mulţumitoare. Aceste neajunsuri au fost subliniate şi de Comisia de la Veneţia, de raportul Comisiei Europene din luna septembrie 2020, în care se spune că atunci când se creează o structură cu competenţă exclusivă se ajunge la politizarea acestui organism. (...) Cred că revenirea la competenţele anterioare şi desfiinţarea SIIJ ne va garanta exigenţele pe care se bazează actul de justiţie", a spus judecătorul Ciprian Coadă, reprezentatul Forumului Judecătorilor.

Procurorul Claudiu Sandu a spus că "activitatea SIIJ este ruşinoasă şi ineficientă", iar preşedintele Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie, procurorul militar Bogdan Pârlog a declarat: "Dacă ne uităm pe anul 2019, vorbim de trei trimiteri în judecată pe nişte infracţiuni care de obicei sunt instrumentate de parchetele de pe lângă judecătorii şi din trei rechizitorii în două a rămas definitivă soluţia de achitare. Adică avem o rată de achitare de 66%, pe cheltuieli enorme, cu aducerea unor forţe de poliţie, care în cele mai multe cazuri desfăşoară audierile. E o falsă părere că ne uităm doar la şapte procurori. Sunt 20 de poliţişti care stau acolo pe salarii enorme. În 2020 avem două rechizitorii care îl privesc pe acelaşi procuror, Negulescu, cu acelaşi denunţător în ambele dosare. Practic, orice Parchet normal ar fi reunit cele două cauze şi am fi avut într-un an un singur rechizitoriu. Dacă pentru aşa ceva statul îşi permite să risipească atâtea resurse de care este nevoie vitală în alte zone ale Ministerului Public, nu mai e nimic de spus. Rapoartele de activitate a SIIJ arată inutilitatea existenţei acestei secţii şi calitatea slabă a persoanelor care ocupă funcţii în această secţie".

• Justiţia, ruptă în două

Împărţirea opiniilor s-a făcut simţită şi în rândul membrilor CSM. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, foştii preşedinţi ai CSM - Nicoleta Ţînţ şi Lia Savonea, şi o parte dintre membrii secţiei pentru Judecători a Consiliului s-au declarat împotriva desfiinţării SIIJ. Pe de altă parte, procurorii din cadrul CSM şi o mică parte dintre judecători au susţinut desfiinţarea secţiei speciale de anchetare a magistraţilor.

Corina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a susţinut că nu se impune desfiinţarea SIIJ atât timp cât judecătorii nu au garanţii care să le asigure independenţa.

"Soluţia legislativă nu face decât să înlocuiască un format cu altul, fără să stimuleze rezolvarea problemelor care ne-au adus în actuala situaţie. Ne propuneţi schimbarea unei plăcuţe de pe o uşă. Nu trebuie să uităm lucruri care s-au produs şi care au făcut parte din trecutul apropiat", a spus Corina Corbu care a amintit că 10 magistraţi de la Înalta Curte au fost urmăriţi penal ani buni de către procurorii DNA, după care au fost achitaţi de instanţă.

În replică, procurorul general Gabriela Scutea a menţionat: "Promovarea proiectului legislativ de către guvern are un rol de echilibrare în privinţa Ministerului Public. Anumite deficienţe din activitatea oricăror parchete se impun corectate la nivelul de funcţionare a acestora. Extragerea tuturor cauzelor referitoare la magistraţi din competenţa stabilită de mult timp şi centralizarea stabilită la SIIJ nu oferă garanţia de imparţialitate în soluţionarea cauzelor. Ne confruntăm la SIIJ cu concentrarea cauzelor, dublarea lor la anumiţi procurori. Un astfel de corp nu este în măsură să asigure o repartizare pe criterii obiective, specializarea şi specializarea complementară pentru realizarea actului de justiţie conform intenţiei legiuitorului. Această concentrare duce la un acces dificil la justiţie".

"Activitatea SIIJ se reduce la a spune că din 6000 de dosare au soluţionat 550, au două rechizitorii şi au trimis trei contestaţii. Iar procentul de achitare este de 66%. În acest timp, un parchet judeţean în care au lucrat 33 de procurori a soluţionat 8500 de dosare din 27.000, a trimis în judecată 1300 de cauze cu 1514 inculpaţi. Procentul de achitări a fost de 0,33%", a punctat vicepreşedintele CSM, procurorul Ciprian Deac.

• Stelian Ion: "SIIJ e croită greşit de la bun început, într-un context de conflict social"

În motivarea proiectului legislativ iniţiat, Stelian Ion, ministrul Justiţiei, a arătat: "Proiectul în această formă a fost pus în dezbatere publică din februarie anul trecut. Această chestiune a înfiinţării şi desfiinţării SIIJ este o chestiune discutată şi rediscutată încă de la înfiinţare, când au fost aduse argumente pro şi contra. Deşi am fost membru al comisiei juridice din Camera Deputaţilor şi a comisiei speciale pentru modificarea legilor justiţiei, eu nu am ştiut niciodată care au fost motivele pentru care s-a dorit înfiinţarea SIIJ. Aceste motive nu au fost inserate în proiectele de acte normative discutate la acel moment. La momentul înfiinţării SIIJ nu au fost date explicaţii de niciun fel. Eu nu văd cum această secţie ar reprezenta ea însăşi o garanţie pentru independenţa justiţiei. E croită greşit de la bun început într-un context de conflict social. Justiţia nu este numai despre magistraţi, ci e cu magistraţi, cu avocaţi, despre şi pentru justiţiabili, pentru oameni. Faptul că trei parlamentari - Florin Iordache, Şerban Nicolae şi Eugen Nicolicea - au propus înfiinţarea SIIJ, nu este un argument. Au fost trei ani de zile în care angajaţii secţiei trebuia să demonstreze că noi am greşit. Din păcate, anii au trecut şi am avut dreptate. Se constată ineficienţa secţiei - rechizitorii puţine, foarte puţine dosare soluţionate. A dispărut corupţia din rândul magistraţilor? Nu. Dar nu avem de-a face cu o generalizare a acesteia în rândul magistraţilor, care să justifice înfiinţarea secţiei. Eu nu cred că exista o astfel de corupţie generalizată în rândul magistraţilor, care să justifice funcţionarea SIIJ. O structură gândită la nivel central nu avea cum să facă faţă unui număr mare de plângeri, pentru că în procese părţile sunt nemulţumite şi uneori fac plângeri - câteva mii pe an".

Judecătorul Mihai-Bogdan Mateescu, preşedintele CSM, a spus: "Mă simt captiv între două extreme: nu se poate decât SIIJ sau nu se poate decât fără SIIJ. Suntem încremeniţi într-o extremă sau alta, iar acest proiect legislativ nu uneşte. Atitudinea dumneavoastră, domnule ministru, de califica drept super-imunităţi garanţiile necesare a asigura independenţa magistraţilor nu este una constructivă. Vă amintesc că 68% dintre procurorii respondenţi vor garanţii pentru independenţa lor, după desfiinţarea SIIJ. Sunt judecători care vor de asemenea garanţiile respective, dar pe care le regăsesc în funcţionarea SIIJ. Dumneavoastră vă raportaţi la garanţii ca la un privilegiu. Din punctul meu de vedere SIIJ nu este o instituţie suficientă. Comisia de la Veneţia vorbeşte despre garanţii mai solide pentru judecătorii şi procurorii investigaţi. Ca membru al CSM, ca judecător nu pot să fac abstracţie de ceea ce spun toţi judecătorii. Ne angajăm într-un discurs radical de o parte sau de alta, în loc să construim".

El a precizat că în 2017 a dat aviz negativ pentru înfiinţarea SIIJ, structură în care nu crede, deoarece consideră că derapajele unor magistraţi pot fi stopate prin activitatea intensă a Inspecţiei Judiciare. .

Cert este că avem un sistem judiciar divizat, în care judecătorii din vârful piramidei se simt nesiguri în lipsa SIIJ, spre deosebire de nesiguranţa simţită de procurorii şi judecătorii din instanţele mai mici care au protestat în toată ţara, după înfiinţarea secţiei speciale de anchetare a magistraţilor.