CUM A LOVIT SECETA AGRICULTURA DIN BUZĂU Pagube mai mari în toamnă decât în primăvară

Buzăul este unul dintre cele mai afectate judeţe de seceta din acest an. Culturile au fost distruse până la procentul de 100%, în funcţie de zonă, iar mii de fermieri au rămas cu hambarele goale.

Situaţia a fost extrem de gravă la culturile recoltate în primăvară, când agricultorii nu au cules niciun bob de grâu, orz sau secară, seceta distrugând aproape 70.000 de hectare de culturi şi, din păcate, situaţia se repetă şi în această perioadă când buzoienii sunt în plină campanie de recoltare la porumb şi floarea soarelui. Specialiştii spun că pagubele provocate de secetă la aceste culturi sunt duble faţă de cele înregistrate la culturile de toamnă, respectiv grâu, orz, secară.

"În primăvară am avut 2.300 de procese verbale de constatare a pagubelelor, acum avem 5.500 de solicitări. Sunt zone unde nu se culege nimic de pe anumite sole, în sensul că producţia este zero. Şi vorbim, în special, de porumb. Aici fermierii trec la îmbalotarea cocenilor pentru a mai putea salva ceva în partea zootehnică, adică să-şi asigure furajele pentru animale. Procentul de afectare este de la 50-100% la porumb, iar la florea soarelui de la 60-70% la 100%. Avem producţii de 2.500 -2.800 de tone la hectarul de floarea soarelui şi 4.500 la cel de porumb. Cantităţi foarte mici care nu-i bucură cu nimic pe fermieri", a spus Cosmin Florea, directorul Direcţiei Agricole Buzău.

Pagubele la cereale sunt completate şi cele înregistrate în sectorul pomicol dar şi cel viticol. "Avem în total 115.000 de hectare, cultivate în primăvară cu porumb, floarea soarelui, dar şi lucernă. Tot aici intră şi pagubelele provocate de secetă la pomi şi viţă de vie", a mai spus Florea.

În ciuda acestor date care arată dezastrul din agricultură, oficialii de la Bucureşti spun că nu se ştie dacă se vor putea acorda despăgubiri şi pentru porumb şi floarea soarelui. "Facem toate evaluările, adunăm datele, le sistetizăm, dar prima dată dată vom face plăţile pentru pagubele produse de secetă la culturile din toamnă, apoi vom da toate despăgubirile promise în sectorul zootehnic şi în sectorul de legume. Apoi, după ce vom identifica dimensiunea pagubelor la culturile de porumb şi floarea soarelui, vom identifica resurse cu care să facem şi această despăgubiri", a spus, marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Buzău, Adrian Oros, ministrul Agriculturii.

• Banii legumicultorilor, abia în octombrie

Legumicultorii şi fermierii din sectorul zootehnic cât şi apicultorii, spune tot Adrian Oros, îşi vor primi banii cel mai devreme în luna octombrie, în timp ce agricultorii care îşi vor depune cererile la APIA până pe 15 septembrie îşi vor primi sumele promise pentru pagubele provocate de secetă la grâu, orz, orzoaică imediat după această dată."Eu as dori să înceapă plata mâine, dar după opinia mea, vor ajunge banii la fermieri abia în cotombrie. Eu aş vrea să ajungă cât mai repede pentru că ştiu că unii sunt foarte atenţi că anumite categorii primesc acum, iar alte categorii primesc mai târziu. Dar aceasta este situaţia. Din banii de la bugetul naţional, acele despăgubiri, le putem da mai rapid, din banii europeni a trebuit să scriem măsură, să aşteptăm răspunsul, după care aplică ca şi pentru oricare altă măsură. Vreau să fac şi o precizare", a explicat ministrul Agriculturii.

În această situaţie, când seceta le distruge culturile pe câmp, iar oficialii promit subvenţii care se lasă aşteptate, agricultorii buzoieni se gândesc serios dacă şi ce culturi să mai însămânţeze. Dacă pentru această toamnă lucrurile sunt mai clare, pentru culturile ce urmează să fie însămânţate în primăvară situaţia este total necunoscută."E dificil să facem o previzionare. Mulţi fermieri spun că dacă şi iarna aceasta va fi la fel de secetoasă va fi foarte greu să mai semeni ceva. Mulţi se feresc să ia această decizie, vom vedea", a spus Cosmin Florea.

Buzăul este unul din judeţele cel mai grav lovite de secetă. După estimările din primăvară, pagubele la culturile de grâu, orz şi rapiţă se ridică la peste 162 de milioane de lei, fiind afectate 54 de comune, pe o suprafaţă de peste 70.000 de hectare.

• Peste 1800 de fermieri primesc despăgubiri

Ajutoarele de la stat sunt acum singura speranţă a miilor de agricultori care au rămas făcă nimic după seceta din acest an. Totuşi, depunerea documentelor la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură s-a dovedit a fi destul de greoaie. Până vineri doar puţin peste jumătate din numărul total de fermieri din Buzău eligibili pentru despăgubirile ca urmare a secetei a depus cererile. "Până vineri, la Buzău au fost înregistrate doar 1.114 cereri pentru o suprafaţă de peste 30.000 de hectare dintr-un potenţial de 1.838 de beneficiari. Diferenţa de la 1.838, câţi fermieri avem eligibili, şi până la 2.057 de procese de verbale întocmite aferente culturilor înfiinţate în toamna anului 2019 sunt fermieri care deşi au avut culturile afectate de secetă nu au înregistrat cerere unică de plată în campania 2020 la APIA şi ca urmare nu se încadrează în categoriile de beneficiari", a explicat Claudia Stelea. Aceeaşi situaţie era înregistrată la nivel naţional unde, până pe 9 septembrie erau înregistate doar 14.456 de cereri, pentru o suprafaţă calamitată de 282.969 ha, din totalul de 34.647 fermieri afectaţi de seceta pedologică.

Cum termenul limită expiră pe 15 septembrie, ministrul Agriculturii face un nou apel către agricultori. " Pentru a evita aglomeraţia din ultimele zile reamintim că, cererile pot fi depuse atât la sediul centrelor locale/judeţene APIA, cât şi prin fax, poştă sau în format electronic prin e-mail", se arată într-o informare postată pe site-ul MADR.

• Investiţiile în sisteme de irigaţii, soluţia pentru anii următori

Tot în timpul vizitei la Buzău, Adrian Oros a punctat că deşertificarea a trecut de la un scenariu sumbru la o realitate tristă care aduce an de an pagube imense fermierilor din România, iar în această situaţie soluţia este investiţia masivă în sisteme de irigaţii. Domnia sa a recunoscut că cei aproape 200 de euro la hectar nu sunt suficienţi pentru depăşirea crizei şi, în general, schemele de ajutor pentru secetă nu rezolvă cauzele şi nici nu sunt suficiente pentru a acoperi toate pagubele. Mai mult, ministrul a precizat că sunt pregătite de 6 miliarde de euro, din fonduri europene, în extinderea sistemelor de irigaţii. "În acest moment irigaţiile nu asigură decât 600 de mii de hectare din cele 3 milioane afectate de secetă. Până la finalul lunii octombrie noi trebuie să fundamentăm acel program de relansare economică şi creştere a rezilienţei în agricultură. Cu 6 miliarde de euro vrem să dezvoltăm un program de gestionare a apei pentru a lupta cu seceta. Nota de fundamemtare o vom trimite la finele lunii octombrie la Bruxelles iar până la sfârşitul anului vom şti exact dacă se aprobă toate sumele pentru ceea ce vrem noi să cheltuim. Mă refer la cei 6 miliarde de euro din cele 33 de miliarde alocate României pentru creşterea rezilienţei în agricultură " a mai spus Adrian Oroş.

De asemenea, pentru a veni în ajutorul fermierilor mari, Oros a explicat că au loc întâlniri cu reprezentanţii instituţiilor bancare pentru a-I determina pe aceştia să devină mai flexibili cu fermierii care ajung în incapacitate de plăţi în anii agricoli cu multe calamităţi. "Am avut deja trei sau patru întâlniri cu mediul bancar în care le-am explicat că nu este în interesul lor ca fermierii să falimenteze şi nici în interesul nostru .Le-am spus că şi noi avem nevoie ca fermierii să se dezvolte, să-şi plătească taxele şi impozitele, să menţină numărul de angajaţi. Cred că reeşalonarea ratelor ar fi o soluţie mult mai inteligentă pentru toată lumea." a mai spus Adrian Oros.

La Buzău au fost înregistrate pagube la culturile de grâu, orz, orzoaică şi triticale. Fermierii vor primi la grâu şi secară 925 RON/ha, triticale 805 RON/ha, orz 912 RON/ha, orzoaică 951 RON/ha, ovăz 772 RON/ha, rapiţă 1002 RON/ha. Banii vor fi plătiţi după 15 septembrie.