CURTEA CONSTIŢUTIONALĂ A ROMÂNIEI:  "Interdicţia ca persoanele condamnate să facă parte din Guvern încetează în caz de reabilitare, amnistie, dezincriminare"

Actualizare 18:50 Opinia concurentă arată că decizia CCR ar fi trebuit să cuprindă doar considerentele de inadmisibilitate

Judecătorul Livia Stanciu consideră că motivarea deciziei CCR ar fi trebuit să cuprindă doar considerentele de inadmisibilitate: "Decizia de inadmisibilitate pronunţată de Curte trebuia să cuprindă doar considerentele care explică soluţia de inadmisibilitate, pe care nu le reluăm, întrucât motivarea sub acest aspect este, în opinia noastră, corespunzătoare. Considerentele suplimentare pe care le-am evidenţiat determină o interferenţă nepermisă (chiar de către Curte prin soluţia pronunţată), în competenţele altor autorităţi publice, întrucât stabilesc o conduită a autorităţilor care s-ar fi susţinut printr-un alt dispozitiv decât cel pronunţat".

Livia Stanciu consideră că: "Reabilitarea, ca şi amnistia, prescripţia şi alte cauze care înlătură aplicarea, executarea şi consecinţele pedepsei, reprezintă o renunţare din partea societăţii (statului) - pentru raţiuni conforme scopului represiunii - la măsurile de precauţie luate faţă de fostul condamnat. Aceasta nu înseamnă însă şi îndreptăţirea de a ocupa funcţii de demnitate publică, unde exigenţele de integritate trebuie aplicate în cel mai înalt grad".

În opinia Liviei Stanciu, CCR trebuia să se limiteze la rolul de garant al respectării Constituţiei, fără să interfereze în activitatea altor instituţii ale statului: "Soluţia legislativă criticată reprezintă opţiunea legiuitorului, determinată de factori precum cei mai sus enunţaţi, iar eventualele critici care tind la modificarea acesteia, invocând o pretinsă lipsă de coerenţă legislativă, excedează competenţei Curţii Constituţionale. Instanţele constituţionale, indiferent de rolul pe care îl au sau şi-l asumă la un moment dat, mai mult sau mai puţin activ, nu pot deveni evaluatori ai normelor din toate ramurile de drept, pentru a identifica cea mai potrivită soluţie la un moment dat pentru o instituţie juridică sau alta. Curţile Constituţionale nu fac politica legislativă, nu creează legi, ele doar asigură supremaţia Constituţiei în limitele competenţei date de legiuitorul constituant".

(C.R.)

------

Actualizare 18:30 Opinia separată a trei judecători arată că interdicţia este constituţională dacă este limitată temporal

Conform celor trei judecători, Valer Dorneanu, Marian Enache şi Simona-Maya Teodoriu, care şi-au exprimat o opinie separată, interdicţia instituie "o imposibilitate absolută şi pe durata vieţii tuturor persoanelor aflate în această ipostază, de a mai accede la aceste calităţi publice de reprezentare (nu profesionale sau de carieră), înfrângând chiar şi condiţiile în care aceste persoane ar putea beneficia de soluţiile politicii penale mai favorabile".

Autorii opiniei consideră că legiuitorul nu poate reglementa această condiţie, deoarece Constituţia nu îi permite să stabilească condiţii suplimentare pentru accesul la funcţia de membru al Guvernului: "În situaţia de faţă, nu putem decât să constatăm că ne aflăm în ipoteza unei discriminări, întrucât o condiţie suplimentară infraconstituţională nu permite accesul persoanei la funcţia de membru al Guvernului, în condiţiile în care alte funcţii cu semnificaţie majoră sunt ocupate în lipsa acestei condiţii, aşadar aplicându-se şi raportându-se doar la condiţiile prevăzute de Constituţie".

Judecătorii adaugă că accesul la ocuparea unei funcţii în Guvern devine restrictiv, prin instituirea unei interdicţii permanente, creează o discriminare între autorităţi publice egale, Parlament, Preşedinţie şi Guvern: "Se creează un regim mai aspru şi nejustificat în privinţa condiţiilor de accedere la calitatea de membri ai Guvernului, faţă de condiţiile de candidatură la Preşedinţie şi Parlament, un impediment absolut".

(C.R.)

------

Curtea Constiţutională a României (CCR) a publicat astăzi motivarea deciziei de neconstituţionalitate referitoare la legea care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului. Curtea Constiţutională consideră ca interdicţia trebuie să înceteze în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie.

Motivarea Curţii indică: "sintagma "nu au suferit condamnări penale" încetează să mai constituie o interdicţie la dobândirea calităţii de membru al Guvernului în ceea ce priveşte persoanele care cad sub incidenţa/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege. Orice altă interpretare dată sintagmei "nu au suferit condamnări penale" din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001 ar fi contrară literei şi spiritului Constituţiei.

Documentul precizează: "Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât, pe de o parte, eventualele probleme care ţin de realizarea unei coerenţe şi unităţi de reglementare în privinţa condiţiilor de acces la funcţiile sau demnităţile publice pot fi corectate numai prin acţiunea Parlamentului, iar, pe de altă parte, aplicarea şi interpretarea normei legale criticate, având în vedere sfera sa de aplicare, urmează a fi realizată de către subiectele de drept implicate în procedura de învestire a Guvernului sau de numire a membrilor Guvernului, respectiv Preşedintele României, Parlamentul şi Guvernul".

Motivarea Curţii mai arată: "Curtea reţine că este dreptul exclusiv al legiuitorului de a interveni şi a circumstanţia sfera de incidenţă a decăderilor, interdicţiilor, precum şi a incapacităţilor care rezultă din condamnare. Astfel, în ceea ce priveşte interdicţia dobândirii calităţii de membru al Guvernului, aplicată persoanelor condamnate penal printr-o hotărâre definitivă, legiuitorul este liber să opteze între instituirea unei interdicţii cu caracter general - lipsa oricărei condamnări penale, aşa cum este reglementat în prezent, şi instituirea unei interdicţii speciale, circumscrisă unei sfere limitate de condamnări penale, care să se întemeieze pe criterii precum natura infracţiunilor săvârşite, latura subiectivă, pedeapsa aplicată".

Curtea Constituţională a decis în numele legii să respingă ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2 cu referire la sintagma "nu au suferit condamnări penale" din Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului.

Decizia Curţii este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial. Judecătorii Valer Dorneanu, Marian Enache şi Simona-Maya Teodoriu şi-au exprimat o opinie separată, iar judecătoarea Livia Stanciu şi-a exprimat o opinie concurentă.

CCR a respins pe 4 mai ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului. În urma deliberărilor, Curtea a respins ca inadmisibila, cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate formulată. Curtea a constatat că motivele invocate în sesizare constituie probleme de aplicare şi interpretare a legii de către autorităţile publice competente şi reaspectiv aspecte de legiferare ce intra în competenţa Parlamentului.

Avocatul Poporului este autorul sesizării trimise Curţii Constiţutionale vizând Legea 90/2001 care prevede ca pot fi membri ai Guvernului persoanele care nu au suferit condamnări penale şi nu se gasesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate.