Curtea de Conturi Europeană verifică progresele înregistrate în direcţia creării unei pieţe unice pentru fondurile de investiţii

Curtea de Conturi Europeană a lansat un audit pentru a evalua progresele înregistrate de UE în direcţia creării unei pieţe unice pentru fondurile de investiţii. Ea va examina dacă ansamblul de norme în constantă evoluţie este adecvat scopului, precum şi dacă UE a promovat practici comune în materie de supraveghere în rândul statelor membre şi dacă a atenuat în mod eficace riscurile pentru investitori, pentru pieţe şi pentru stabilitatea financiară. În analiza preliminară de audit publicată astăzi, Curtea atrage de asemenea atenţia asupra vulnerabilităţilor potenţiale ale sectorului şi asupra riscurilor care există pentru stabilitatea financiară. De exemplu, în contextul pandemiei de COVID-19, în martie 2020, ieşirile masive de capital din fondurile de investiţii au cauzat tulburări pe pieţele financiare, conform unui comunicat trimis redacţiei.

"Într-o perioadă în care ratele dobânzilor sunt foarte scăzute, este deosebit de important să fie protejaţi consumatorii care doresc să obţină un randament pentru economiile lor, la fel cum este important să se asigure stabilitatea financiară", a declarat domnul Rimantas ©ad¾ius, membrul Curţii care conduce acest audit. "În cadrul auditului, Curtea va verifica dacă UE a creat o piaţă unică eficace pentru toate tipurile de fonduri de investiţii, piaţă care să servească atât interesele investitorilor, cât şi pe cele ale întreprinderilor."

Fondurile de investiţii contribuie la asigurarea unei alocări de capital eficiente din punctul de vedere al costurilor către întreprinderi şi oferă investitorilor randamente potenţial ridicate, superioare ratelor oferite de bănci. Ele constituie cel mai important sector de intermediere financiară nebancară din punctul de vedere al valorii activelor şi se împart în două categorii principale, în funcţie de tipul de investitori cărora le sunt destinate: investitorii de retail (de exemplu, fondurile de obligaţiuni) şi investitorii profesionali (de exemplu, fondurile de hedging). În septembrie 2020, valoarea netă a activelor aferente unui număr de aproximativ 64 000 de fonduri de investiţii domiciliate în Europa se ridica la aproximativ 17,6 mii de miliarde euro, ceea ce reprezintă o creştere de peste 10 mii de miliarde de euro faţă de 2009. Aproape două treimi din activele nete ale fondurilor europene de investiţii sunt deţinute de gospodării, fie direct, fie prin intermediul societăţilor de asigurări şi al fondurilor de pensii, ceea ce explică de ce este atât de importantă protecţia consumatorilor.

UE a intensificat treptat reglementarea acestui sector, în special după criza financiară din 2008. Cu toate acestea, în ciuda eforturilor sale de a dezvolta piaţa unică şi a faptului că fondurile domiciliate în UE, indiferent dacă sunt destinate investitorilor de retail sau investitorilor profesionali, beneficiază de un "paşaport european" care permite comercializarea fondurilor în întreaga UE, sectorul fondurilor de investiţii rămâne concentrat în câteva state membre. În 2020, peste 80 % din totalul activelor nete administrate erau deţinute în Luxemburg (4,7 mii de miliarde de euro), în Irlanda (3,1 mii de miliarde de euro), în Germania (2,4 mii de miliarde de euro) şi în Franţa (2 mii de miliarde de euro), în timp ce peste jumătate din totalul activelor nete ale investitorilor de retail (aşa-numitele fonduri OPCVM) erau domiciliate în Luxemburg sau în Irlanda. În plus, nu cu mult timp în urmă, în 2018, aproximativ 70 % din totalul activelor administrate în Uniune erau deţinute de fonduri autorizate sau înregistrate pentru distribuţie într-un singur stat membru. Întrucât numeroase norme sunt stabilite la nivelul statelor membre, pot exista diferenţe semnificative de reglementare între acestea, mai arată sursa citată.