Diferenţa dintre nivelul salariilor şi productivitatea din ţara noastră este, în prezent, cea mai ridicată de la declanşarea crizei financiare, iar dacă această tendinţă se va menţine - în condiţiile în care Guvernul va continua să stimuleze consumul -, cursul leului ar putea să scadă la 5 unităţi/ euro, în trei ani, după cum estimează Dan Bucşa, macroeconomist în cadrul "UniCredit Group" Londra.
Domnul Bucşa a declarat ieri, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii: "Diferenţa dintre creşterea salariilor şi productivitate a ajuns la cel mai mare nivel de la criză încoace. O asemenea diferenţă am mai observat într-o singură ţară, după criză: în Ungaria. Am văzut ce s-a întâmplat după: ungurii au fost forţaţi să deprecieze moneda".
În opinia sa, dacă "vom continua în ritmul acesta", productivitatea rămânând în urma salariilor, apare următoarea întrebare: "Care va fi presiunea pe leu?".
"Dacă avem trei ani de creşteri salariale, după care cursul se duce la 5 lei pe euro, nu văd ce am câştigat", a declarat domnul Bucşa.
Totodată, Dan Bucşa a precizat că majorările repetate ale salariului minim pe economie afectează competitivitatea (urcă costurile de producţie) şi, în plus, au oprit reducerea şomajului. "Cred că, în condiţiile în care noii salariaţi sunt angajaţi pe salariul minim, şomajul nu mai scade în România. Este adevărat că şomajul este mai mic la noi decât în alte ţări din regiune, dar îl şi măsurăm puţin diferit. După calculele noastre, şomajul natural în România este sub 6%, adică ar mai fi loc ca acest indicator să scadă măcar un punct procentual".
Economistul "UniCredit Group" Londra a mai punctat că, în ţara noastră, creditarea în lei creşte puternic. Potrivit afirmaţiilor sale, creditarea populaţiei creşte cu peste 26%, iar Banca Naţională a României (BNR) ar putea lua măsuri de temperare a creditării dacă împrumuturile vor urca puternic şi anul viitor, întrucât apare riscul de supraîncălzire a economiei.
"Creditarea populaţiei creşte cu peste 26% în România (...) Nu cred că BNR va face ceva anul acesta pentru că, în sfârşit, creditarea în lei şi-a revenit. Să vedem anul viitor, dacă vom avea tot creştere de peste 20%, poate trebuie făcut ceva pentru că există riscul de supraîncălzire", a menţionat Dan Bucşa, atrăgând atenţia, însă, că această creştere a creditării în lei vine de la un nivel foarte mic înregistrat în ultimii ani şi, totodată, în mare parte reprezintă refinanţarea creditelor în valută.
• Dacă doreşte, România ar putea avea, în 2016, un acord de tip precautionary cu FMI
România ar putea încheia, anul viitor, dacă doreşte cu adevărat, un acord de tip Precautionary Liquidity Line (linie de lichiditate preventivă) cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), în care statul trebuie să realizeze o serie de reforme, a afirmat Dan Bucşa.
Domnia sa a menţionat că FMI a dat un semnal clar că ţara noastră nu poate trece de la un acord stand-by la o linie flexibilă, ci trebuie să treacă printr-o cale intermediară, respectiv Precautionary Liquidity Line, "pentru care ne calificăm fără probleme".
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.10.2015, 08:20)
Nici un om normal nu poate trai in Romania cu un salar brut minim de 1050 lei cat este in prezent ( adica cu un venit net de 800 lei). Este clar ca majoritatea celor platiti astfel mai primesc ceva la negru.
Este adevarat , cresterea salariului minim pune putina presiune pe cresterea somajului, dar este inca departe de a afecta competitivitatea companiilor. Poate daca, in viitorul apropiat, trece de 1300-1400 lei si se apropie de salariul net pe economie de 1700 lei , abia atunci putem spune ca incepe sa afecteze competitivitatea.
2. fără titlu
(mesaj trimis de fara titlu bis în data de 23.10.2015, 21:25)
Munca platita prost creeaza macrostabilitate, dar cati ani poate o tara in dezvoltare sa mizeze doar pe acest atu?