Ursula von der Leyen: "Statele UE trebuie să îşi majoreze cu 1,5% din PIB cheltuielile pentru apărare"

Europa a intrat într-o nouă eră a reînarmării şi este pregătită să îşi majoreze masiv cheltuielile pentru apărare, cu 1,5% din Produsul Intern Brut (PIB) al fiecărui stat membru al Uniunii Europene, a declarat ieri Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen a precizat: "Statele membre sunt pregătite să investească mai mult în propria lor securitate, dacă au spaţiul fiscal necesar. Trebuie să le oferim posibilitatea de a face acest lucru. De aceea, vom propune în curând activarea clauzei de excepţie naţională din Pactul de Stabilitate şi Creştere. Aceasta va permite statelor membre să îşi majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanşa Procedura de Deficit Excesiv. De exemplu: dacă statele membre şi-ar creşte cheltuielile pentru apărare cu 1,5% din PIB, în medie, acest lucru ar putea crea un spaţiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani".

Şefa Executivului comunitar a spus că aceasta reprezintă doar una dintre cele cinci măsuri prevăzute în Planul ReArm Europe pe care l-a înaintat liderilor europeni pentru a-l dezbate şi a lua măsurile necesare în cadrul Consiliului European care se va întruni mâine la Bruxelles.

Planul prezentat de Von der Leyen se bazează pe utilizarea tuturor pârghiilor financiare disponibile pentru a sprijini creşterea rapidă şi semnificativă a cheltuielilor pentru apărare. Deşi acţiunile imediate sunt esenţiale, planul urmăreşte şi o viziune pe termen lung, asigurând stabilitatea şi rezilienţa capacităţilor de apărare europene pe parcursul următorului deceniu. Planul ReArm Europe este structurat în jurul a cinci direcţii esenţiale, fiecare vizând consolidarea finanţării şi eficientizarea cheltuielilor în domeniul apărării:

1. Creşterea utilizării finanţării publice naţionale pentru apărare

2. Crearea unui nou instrument financiar, fond care va oferi împrumuturi de 150 miliarde euro statelor membre pentru investiţii în domeniul apărării. Acest mecanism are rolul de a îmbunătăţi eficienţa cheltuielilor printr-o strategie de achiziţii comune. Prin această abordare, Europa îşi propune să sprijine dezvoltarea capacităţilor de apărare pan-europene, incluzând: sisteme de apărare aeriană şi antirachetă; sisteme de artilerie şi muniţie; drone şi sisteme anti-drone; securitate cibernetică şi mobilitate militară.

În plus, acest instrument va permite statelor membre să îşi intensifice sprijinul militar pentru Ucraina, oferindu-i echipamentele necesare pentru a face faţă ameninţărilor de securitate cu care se confruntă. Prin achiziţiile comune, costurile vor fi reduse, fragmentarea va fi minimizată, iar interoperabilitatea dintre forţele armate europene va fi consolidată.

3. Folosirea bugetului UE pentru finanţarea apărării. În acest sens, va fi propus un set de noi posibilităţi şi stimulente pentru statele membre, astfel încât acestea să poată utiliza programele de politică de coeziune pentru a sprijini creşterea cheltuielilor pentru apărare. Această măsură va permite o utilizare mai eficientă a fondurilor europene existente şi va contribui la creşterea capacităţilor de apărare ale statelor membre într-un mod coordonat şi sustenabil.

4. Mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii de Economisire şi Investiţii pentru a stimula investiţiile private în sectorul apărării, care urmăresc dezvoltarea tehnologiilor avansate şi consolidarea bazei industriale de apărare a Europei.

5. Implicarea Băncii Europene de Investiţii în sprijinul apărării, prin mobilizarea unor resurse suplimentare, care vor permite finanţarea creşterii capacităţilor industriale şi tehnologice, asigurând astfel un sprijin esenţial pentru modernizarea sistemelor de apărare europene.

În ansamblu, Planul ReArm Europe ar putea mobiliza aproape 800 miliarde euro pentru consolidarea securităţii europene. Potrivit unei analize pe care am prezentat-o în ediţia de ieri a Ziarului BURSA, decalajul de finanţare a apărării între SUA şi UE este de aproximativ 850 miliarde euro, decalaj ce provine din faptul că de la summitul NATO din Ţara Galilor, din 2014, foarte puţine dintre statele membre UE care sunt şi membre ale alianţei militare, au alocat şi cheltuit 2% din PIB, prag ce a fost aprobat la summitul respectiv. Dacă Europa ar dori să aloce pentru apărare un minim de 3,5% din PIB - alocarea SUA -, atunci decalajul respectiv privind finanţarea apărării se măreşte şi se ridică la 2,6 trilioane dolari.

Citeşte Deficit uriaş de finanţare privind apărarea europeană