Criza imigranţilor este abia la început şi reprezintă o provocare enormă pentru Uniunea Europeană, a spus, la finele săptămânii trecute, Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), menţionând că vorbeşte în nume personal. Instituţiile europene nu reacţionează în profunzime, spune domnia sa, fiind de părere că există o incapacitate structurală de a răspunde acestui fenomen cu care Europa se confruntă în ultima perioadă.
Criza din zona euro şi cea care a izbucnit recent în China scot la iveală slăbiciunile instituţionale, a menţionat domnul Dăianu, în cadrul conferinţelor BCR care au avut loc la sfârşitul săptămânii trecute la Mamaia, precizând: "Europa nu este formată din imigranţi, ca SUA, care este o altă societate, are o altă abordare politică, o altă istorie. Europa nu este pregătită pentru aşa ceva (n.r. să primească imigranţi în număr mare), nici instituţional, nici în alt mod. Una este să-i ajuţi pe cei care luptă pentru democraţie şi alta este să ai capacitatea să faci faţă la o infuzie de zeci şi sute de mii de persoane".
În Europa, ne confruntăm cu consecinţele unor politici care au ajutat la apariţia unui act de dezordine, subliniază specialistul: "Avem un act de dezordine nemaiîntâlnit în perioada postbelică. Avem ţări cum sunt Siria, Irak, Libia etc. care, de fapt, nu mai sunt ţări. Ele nu mai au graniţe, nu ştiu cum se administrează. Trebuie văzut ce se poate face acolo, dar cum am putea pune în lucru un program de reconstrucţie dacă nu ştim cu cine să vorbim?
Mă tem că vor interveni anumite incompatibilităţi structurale. Acest proces trebuie foarte bine administrat, pentru că Europa nu-şi poate permite să accepte un număr foarte mare de imigranţi. Nu avem o structură federală în Europa ca să putem face acest lucru, numai anumite ţări pot. Nu există identitate europeană, doar identităţi naţionale. Nu cred că avem capacitatea de absorbţie a imigranţilor".
Naţiunile Unite au cerut ţărilor europene să preia 200.000 de imigranţi fugiţi din zonele de conflict, de cinci ori mai mulţi decât anunţau oficialii de la Bruxelles în primăvară.
• "Noi am încercat să punem foarte mult untdelemn în economie, dar criza nu s-a terminat"
Criza nu s-a terminat, apreciază Daniel Dăianu, subliniind: "Noi am încercat să punem foarte mult untdelemn în economie, prin creşterea lichidităţii în pieţe, dar bilanţurile băncilor rămân complicate, datoria externă este foarte mare, zona euro rămâne în criză şi, acum, avem şi criza imigranţilor.
Vorbim despre o nouă bulă speculativă suprapusă peste celelalte bule din ultimele două decenii, iar şocul vine acum din China. Am asistat, până în prezent, la suişuri culminante ale burselor, la o îndatorare puternică a gospodăriilor, încurajate să-şi facă plasamente pe piaţa de capital".
Ceea ce se întâmplă acum pe piaţa chineză este, de fapt, o corecţie, iar dacă economia nu va creşte cu cel puţin 6-7%, această ţară va avea o problemă, opinează specialistul.
Domnia sa menţionează că băncile centrale au încercat să salveze sistemul financiar, care a deraiat inclusiv din imprudenţele făcute de acestea. Politicile publice aproape că au pus unele economii pe butuci, ajungându-se până la naţionalizarea băncilor, spune domnul Dăianu, considerând că era imposibil ca injecţiile de capital care au avut loc să nu aibă şi unele efecte "perverse", unul dintre acestea fiind noua bulă speculativă.
"Acum, doar o aluzie că FED ar putea majora dobânda de politică monetară a provocat mişcări pe pieţele europene, inclusiv plecări de fonduri", potrivit lui Daniel Dăianu.
Dilemele sunt foarte mari, se lucrează cu aproximaţii şi se poate greşi, dar, dacă nu salvăm industria bancară, atunci putem avea probleme în economie, mai spune domnia sa, reiterând că ieşirea din noua criză va fi dificilă, pentru că povara supraîndatorării devine, în condiţii de inflaţie foarte scăzută sau deflaţie, şi mai grea. Acest lucru se întâmplă pe fondul îmbătrânirii populaţiei.
"În opinia mea, America poate intra din nou în recesiune dacă va avea loc o corecţie masivă a bursei de acolo, iar acest lucru va avea un efect psihologic foarte sever. Sunt voci care spun că FED nu ar trebui să ridice dobânda", mai spune economistul.
Daniel Dăianu a mai precizat că, în continuare, vom avea de-a face cu foarte multe incertitudini şi cu multă volatilitate. Statele cu datorie externă mare vor avea probleme, iar ţările care au datorie mică vor fi avantajate, spune acesta, menţionând că trebuie să ştim că nu este de ajuns să fii îndatorat mai puţin, ci că este nevoie să ai şi acces la finanţare.
• "Nu trebuie să creăm expectaţii false că bursa de la Bucureşti va putea finanţa economia"
În opinia domniei sale, finanţarea economiei româneşti va fi bazată pe sistemul bancar: "Nu trebuie să creăm expectaţii false că bursa de la Bucureşti va putea finanţa economia".
Însă, Lucian Anghel, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, este de părere că piaţa de capital poate fi una dintre alternativele de finanţare a economiei româneşti, chiar dacă nu cea principală, care va continua să fie sectorul bancar. "În criză este mult mai greu să dezvoltăm piaţa de capital", a spus domnul Anghel, subliniind că, în China, a fost implementată o strategie de dezvoltare a pieţei de capital.
Lucian Anghel a declarat: "În China, scăderile nu sunt de amplitudine, dacă le raportăm la creşterile din ultimele 12-18 luni. Impactul puternic, în această ţară, în trimestrul al treilea, este pe vânzări, care au scăzut cu două cifre, ceea ce se va vedea în PIB. Întrucât de moarte şi de globalizare nu putem scăpa, o reducere a creşterii economiei Chinei cu un punct procentual înseamnă o reducere cu 0,5 puncte procentuale în zona euro şi cu 0,25 puncte procentuale în SUA. Efectele nu vor fi, însă, imediate''.
Ceea ce se întâmplă acum în China se va resimţi, probabil, şi la noi, apreciază şeful BVB, menţionând că, în cadrul procesului de globalizare, investitorii nu mai fac diferenţe, iar când sunt speriaţi de China vând toate tipurile de investiţii din toate zonele emergente.
Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat, la finele săptămânii trecute, că două instituţii europene s-au prăbuşit în această perioadă - Acordul de la Dublin şi Spaţiul Schengen - şi că doreşte să ştie care este planul Uniunii Europene în problema refugiaţilor pentru ca acest proces să nu se repete în anii următori.
Domnia sa a explicat, citat de Mediafax: "Politicienii sunt tentaţi să ascundă prăbuşirea instituţiilor sub umanitarism. Dar eu, ca cetăţean european, vreau să ştiu de ce nu au funcţionat instituţiile. Acordul de la Dublin, care obligă statele membre ca, atunci când au persoane ilegal intrate pe teritoriul lor, să le trimită în punctul pe unde au intrat în Uniunea Europeană, nu mai funcţionează. Securitatea Spaţiului Schengen - păi, România nu a fost bună, iar Spaţiul Schengen se demonstrează a fi o strecurătoare, intră cine pe unde vrea şi cum vrea şi cât vrea".
Fostul preşedinte susţine că refugiaţii ajung în Uniunea Europeană prin Spania, Italia şi Grecia, ţări care au probleme de mai mulţi ani în a aplica legislaţia UE. Cele trei state sunt toate membre Schengen.
Traian Băsescu a mai spus că, în momentul de faţă, politicienii europeni nu fac nimic altceva decât, în mod demagogic, să plângă de mila refugiaţilor: "Şi eu plâng. Eu, cetăţean european, vreau să ştiu ce fac cei care plâng de mila refugiaţilor pentru ca acest proces să fie stopat la anul. Cât timp vom împărţi milioane de oameni de altă religie decât noi? Câţi ani? Care este planul Uniunii Europene ca la anul să nu mai avem acest flux?".
Domnia sa a mai spus că valul de refugiaţi reprezintă al doilea risc ca magnitudine după al doilea Război Mondial şi că "nu există serviciu secret în lume care să poată garanta că un procent din miile de oameni care vin din Africa, Irak, Orientul Mijlociu şi Afganistan nu sunt finanţaţi de Statul Islamic".
•
Premierul ungar, Viktor Orban, a afirmat, la finele săptămânii trecute, că Ungaria va desfăşura forţe de poliţie de-a lungul frontierei sale sudice după 15 septembrie, pentru a stăvili afluxul de imigranţi, şi va trimite şi armata dacă parlamentul aprobă o propunere guvernamentală, transmite Reuters.
"Nu sunt 150.000 (de imigranţi sosiţi) pe care unii vor să-i împartă pe cote, nu sunt 500.000, număr pe care l-am auzit la Bruxelles, ci milioane, apoi zeci de milioane, deoarece afluxul de imigranţi este fără sfârşit", a afirmat Orban.
Austria şi Germania au acceptat să permită intrarea miilor de imigranţi pe care Ungaria a anunţat că îi va transporta la frontieră în următoarele ore, a declarat azi cancelarul austriac Werner Faymann pe pagina sa de Facebook, informează Reuters şi AFP, citate de Agerpres.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.09.2015, 02:19)
Anghel graieste!
Si ce spune ii ilustreaza motivul tacerii de pana acum: e complet idiot.
De globalizare nu putem scapa?!
De ce, mon cher?
Ne strange un ciorap?
2. Comandantul vede in perspectiva
(mesaj trimis de The Brute în data de 07.09.2015, 09:22)
ASA a spus si seful landului Thüringen.E nevoie de integrate, nu ajunge doar flori in fara si lacrimi de crocodil, Un articol interesant in FAZ unde Davutoglu compara. Cifrele europene cu cele maai mult de 2 milioane de refugiati de PE teritoriul Turciei