Creditul acordat gospodăriilor din Statele Unite a atins un nou record şi în T2 2023, de 17,06 trilioane de dolari, pe fondul unei creşteri trimestriale de 16 miliarde, cea mai mică din T2 2015, după un avans de 148 de miliarde de dolari în trimestrul precedent, conform ultimului raport de la Federal Reserve Bank of New York (FRBNY) (vezi graficul 1).
După cum arată datele de la FRBNY, soldul creditului a crescut cu 909 miliarde de dolari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi cu 2,9 trilioane faţă de sfârşitul anului 2019.
Creşterea anuală a datoriilor populaţiei din SUA s-a temperat până la 5,6% în T2 2023, de la 7,6% în trimestrul precedent, în condiţiile în care creditul ipotecar şi-a temperat creşterea anuală până la 5,5%, de la 7,7%, iar creditul acordat pe carduri şi-a temperat creşterea anuală până la 16,2%, de la 17,2%.
Soldul creditului acordat pe carduri a depăşit pragul de un trilion de dolari şi a urcat până la un nou record, de 1,031 trilioane, după o creştere trimestrială de 45 de miliarde de dolari şi o creştere de 144 de miliarde faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (vezi graficul 2).
Valoarea creditelor ipotecare nou acordate a crescut cu 69,8 miliarde faţă de trimestrul anterior, până la 393 de miliarde de dolari, după ce a atins cel mai redus nivel din T2 2014 în trimestrul precedent (vezi graficul 3).
Soldul creditului ipotecar a scăzut cu 30 de miliarde de dolari faţă de T1 2023, până la 12,01 trilioane de dolari, însă "declinul reflectă un decalaj temporar în raportarea creditelor, asociat cu câteva transferuri mari de servicii de administrare a creditelor ipotecare, care va fi rezolvat în trimestrul următor", după cum se arată în raport.
Creşterea totală a creditului ipotecar din T2 2023 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut a fost de 627 miliarde de dolari. Creditele ipotecare nou acordate au atins un nivel record de 1,218 trilioane de dolari în T2 2021.
Creşterea accelerată a dobânzilor din ultimul an a condus la declinul accentuat al cererii pentru creditele ipotecare pentru toate categoriile de clienţi, indiferent de scorul de credit care reflectă bonitatea financiară.
Creditul auto şi-a temperat creşterea anuală în T2 2023, până la 5,3%, de la 6,3% în trimestrul precedent, pe fondul unei creşteri trimestriale de 20 de miliarde de dolari, până la un sold de 1,582 trilioane de dolari, un nou nivel record.
Valoarea creditelor auto noi acordate, inclusiv contractele de leasing, a fost de 179 de miliarde de dolari, în creştere de la 161,7 miliarde în trimestrul anterior, pe fondul unei creşteri a valorii creditelor individuale.
Creditul de studii a înregistrat o scădere trimestrială de 35 de miliarde de dolari şi a ajuns la un sold de 1,569 trilioane de dolari, cu 20 miliarde sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.
Creditul acordat gospodăriilor, exclusiv creditul ipotecar, a crescut cu 45 de miliarde de dolari faţă de T1 2023, până la 4,709 trilioane de dolari, nivel cu 261 de miliarde de dolari mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Măsurile luate de autorităţi, dar şi de bănci, pentru amânarea plăţilor în cazul celor mai importante categorii de credite au continuat să distorsioneze semnificativ adevărata situaţie a incapacităţii de plată.
Cu toate acestea, rata totală de neperformanţă pentru întârzierile de plată de cel puţin 30 de zile a înregistrat a şaptea creştere consecutivă în T2 2023, până la 3,18%, nivel cu 18 puncte de bază mai mare decât cel din T1 2023 (vezi graficul 4).
Pentru creditele ipotecare, rata restanţelor de cel puţin 30 de zile a crescut cu 13 puncte de bază, până la 2,56%, iar pentru creditele auto creşterea trimestrială a fost de 40 de puncte de bază, până la 7,28%, în timp ce pentru creditele acordate pe carduri avansul a fost de 69 de puncte de bază, până la 7,20%.
Rata restanţelor de cel puţin 90 de zile a înregistrat o nouă creştere trimestrială în T2 2023, de un punct de bază, până la 1,47%. Rata restanţelor de cel puţin 90 de zile de la nivelul creditelor de studii a scăzut cu 4 puncte de bază, până la 0,63%, iar rata restanţelor pentru cardurile de credit a scăzut cu 24 de puncte de bază, până la 8%.
Scăderea accentuată a restanţelor pentru creditul de studii din ultimele trimestre reflectă lansarea programului Fresh Start, prin care credite cu o valoare nominală de 34 de miliarde de dolari au fost trecute din categoria default în categoria curent, pe fondul întreruperii rambursării, după cum se arată în raportul de la FRBNY.
Pentru creditele ipotecare s-a înregistrat o creştere cu 2 puncte de bază a ratei restanţelor de cel puţin 90 de zile, până la 0,46%, iar pentru creditul auto rata restanţelor a scăzut cu 7 puncte de bază faţă de trimestrul anterior, până la 3,82%.
Valoarea totală a creditelor restante s-a menţinut la circa 445 de miliarde de dolari în T2 2023, în condiţiile în care valoarea creditelor cu restanţe de cel puţin 90 de zile sau aflate în executare silită a fost de 251 de miliarde, în creştere de la 249 de miliarde de dolari.
Raportul trimestrial de la Federal Reserve Bank of New York mai arată că s-au emis 114.000 de notificări privind incapacitatea de plată a gospodăriilor în T2 2023, în creştere de la 102.000 în trimestrul precedent.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2023, 08:53)
Din octombrie incep din nou ratele la creditele de studii, rate care au fost suspendate din pandemie pana acum. Multi deja declara ca nu platesc(nu li se pare corect posibil, sau nu mai sunt bani disponibili in venitul lunar). Viata s-a scumpit f mult in america, avem cunostinte cu care vorbim, si dc citesti pe retele de socializare, ei spun ca inflatia e 5% fost 8%, dar se pare ca real e mult mai mult. Chiria, casele, taxele de proprietate, mancarea , masinile , iesitul la restaurant toate s-au scumpit f mult. Nu ca la noi ar fi mai bine ca nu e mai bine. Doar ca romanul nu prea sta in chirie, si nu prea iese la restaurant, adica mai iese dar nu moare dc mananca acasa, americanul iese des la restaurant f des, si la fel romanul nu moare fara sa-si ia ultimul model de masina odata la 4 ani, la americani nu vezi pe strada decat masini noi si mari nu micute ca-n Europa.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2023, 11:00)
chestia cu masina nu este adevarata , americanul de rand tine o masina in medie 12 ani
numai fraierii isi iau tot timpul masini noi = pentru ca valoarea lor scade rapid
deci nu imi este mila de fraieri si de cei care nu mai pot daca nu ies la restaurant in fiecare zi
se chema sel ectie naturala ... financiara
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2023, 11:10)
eu am vazut numai masini noi cand am fost. inclusiv la inchirieri, toate masinile din parcare erau noi. si noi am inchiriat o masina nu cred ca avea un an. brand new
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2023, 09:03)
nu-i problema , se scot cu banii de la fraierii care ”cumpara ” armament
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2023, 12:57)
Din pacate ai mare dreptate:
2022 cheltuielile de înarmare ale țărilor europene au crescut cu 13%,
ajungând la 345 miliarde dolari. Mai mult de jumătate din sumă
se scurge, an de an, în conturile firmelor americane de profil.
3. Titlu
(mesaj trimis de Protaru în data de 10.08.2023, 13:36)
Sunt pline ziarele de crize in timp ce profiturile corporatiilor sunt la stele.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2023, 14:13)
pai sa stii ca istoric vorbind chiar inainte de criza profiturile sunt cle mai mari si cheltuielile populatiei sunt in varf. ex 2007-2008.
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2023, 17:39)
Din pacate doar unele corporatii merg bine,
mai ales cele de armament si energie