DE LA ÎNCEPUTUL ACESTUI AN Evoluţie relativ mai bună la BVB, faţă de pieţele din regiune

Deşi se află sub nivelul la care a debutat în 2020, an în care pieţele financiare au fost puternic lovite de perspectivele sumbre ale economiilor din întreaga lume în urma răspândirii pandemiei de Covid-19, indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) afişează, cu două săptămâni înainte de încheierea anului, o performanţă relativ mai bună decât a principalilor indici ai burselor importante din regiune.

Practic, indicele BET, care reflectă parcursul celor mai lichide acţiuni de la BVB cu excepţia SIF-urilor, a încheiat săptămâna trecută la 9.521,16 puncte, echivalentul unui declin anual de 4,57%, după ce, în martie, atinsese un minim de 7.038,95 puncte.

Este o scădere mai mică faţă de cea a indicelui PX al pieţei din Praga, a cărui cotaţie se găsea, la finele săptămânii trecute, cu 13,19% sub cea de la debutul lui 2020, în timp ce indicele WIG20 al Bursei din Varşovia - vedeta pieţelor de capital din fostul bloc răsăritean, afişează o depreciere de 9,27% de la începutul anului. BUX, al Bursei din Budapesta, care este un indice de tip Total Return, ceea ce înseamnă că reflectă şi dividendele plătite de companiile care-l compun, are un declin anual de 10,46%.

Şi faţă de indicii regionali performanţa de până acum din acest an a principalului coş de acţiuni de la Bucureşti este mai bună, în condiţiile în care, indicele Stoxx Eastern Europe Total Market (ce include circa 95% din capitalizarea free-float-ului din 18 pieţe din Europa de Est) are o depreciere de 20,1% în acest an, iar indicele Stoxx Balkan Total Market se găseşte cu 13,53% sub nivelul de debut din 2020.

Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, ne-a spus că din punctul său de vedere, există trei factori care explică performanţa mai bună a pieţei noastre faţă de cele din regiune.

"Unul ţine de evaluarea relativă a pieţelor din punct de vedere fundamental, care a avantajat bursa românească în cursul acestui an. Există multe aspecte care pot fi avute în vedere în acest sens, dar cred că cel mai important este randamentul dividendelor celor mai lichide companii sau chiar la nivel de indice, care a făcut ca investitorii să acorde o atenţie mai mare Bursei de la Bucureşti, faţă de cele din regiune", ne-a declarat analistul XTB.

Este o afirmaţie făcută în condiţiile în care, în ultimii ani, piaţa noastră de capital s-a remarcat prin randamentul ridicat al dividendelor, printre cele mai mari din lume, pe fondul ratelor mari de distribuţie, ce au inclus uneori şi dividende suplimentare, raportate la preţuri relativ scăzute ale acţiunilor, caracteristice pieţelor de frontieră.

De altfel, BET-TR, ce include şi dividendele distribuite de companiile din BET, a depăşit săptămâna trecută pragul de la care a debutat în 2020, în timp ce WIG20-TR are un declin anual 8,72%, iar pentru PX-TR deprecierea este de 10,39%, de la începutul anului.

"Un alt factor ţine de răspunsul burselor la restricţiile de mişcare impuse în primăvară, ce au reflectat o teamă parţial justificată vizavi de ce se poate întâmpla în economia reală. Vedem că scăderile au fost mai adânci în cazul pieţelor din regiune, existând la un moment dat o diferenţă chiar şi de zece puncte procentuale faţă de Polonia (n.r. BET versus WIG20). Sunt decalaje importante, de unde şi recuperarea mai dificilă în cazul celorlalte burse faţă de a noastră", a punctat Claudiu Cazacu.

Iar al treilea element, care justifică doar performanţa relativă faţă de pieţele din Ungaria şi Polonia, a fost pericolul ca aceste ţări să fi fost excluse de la distribuirea de fonduri europene, din cauza unor dispute cu Bruxelles-ul referitoare la statul de drept, ne-a transmis analistul XTB, care a conchis: "Acest lucru a fost rezolvat chiar zilele trecute, în sensul că Uniunea Europa a acceptat ca fondurile să fie distribuite, iar răspunsul investitorilor a fost clar pozitiv, ceea ce arată că acest lucru conta. În aceste condiţii, cred că există premise importante ca decalajul relativ de performanţă dintre piaţa noastră şi cele din Polonia şi Ungaria să se reducă, spre finalul anului".

Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, include achiziţiile constante ale fondurilor Pilonului II de pensii şi trecerea la statutul de piaţă emergentă secundară între factorii care au ajutat la performanţa procentuală mai bună a pieţei noastre, în comparaţie cu cele din regiune.

"Fondurile Pilon II sunt principalii investitori instituţionali de la bursa locală, principalii cumpărători. Au cumpărat inclusiv când piaţa era jos şi contribuie la reducerea volatilităţii. În Polonia, Pilonul II reprezintă acum puţin din piaţă, iar în Ungaria a fost practic naţionalizat", spune analistul CFA, adăugând: "De asemenea, putem vedea contribuţia fondurilor Pilon II dacă comparăm evoluţia de acum a pieţei româneşti cu cea de la criza din 2008. Acum, cu toate că şocul a fost mult mai mare, volatilitatea a fost mai mică. Sigur că acest lucru nu se datorează doar Pilonului II, dar este un element pozitiv, printre altele".

Iar faptul că promovarea la statutul de piaţă emergentă ne-a prins în criză a fost un plus, pentru că au mai intrat bani în piaţa noastră în această perioadă, faţă de celelalte din regiune, consideră Adrian Codirlaşu.

Este o afirmaţie făcută în contextul în care, în luna septembrie a acestui an, piaţa noastră de capital a fost promovată efectiv de către FTSE Russell într-un eşalon superior, ceea ce implică expunerea la fonduri cu active mai mari sub administare.

"Pe de altă parte, rating-ul de ţară care arată un risc mai mare este un factor negativ. România este pe ultima treaptă de «investment grade» şi exista riscul de «downgrade», prin urmare investitorii au fost mai prudenţi", a conchis vicepreşedintele CFA România.

De menţionat că structura indicilor avuţi în vedere prezintă diferenţe notabile, ieşind în evidenţă concentrarea puternică în cazul BUX al pieţei din Ungaria, unde titlurile OTP Bank (servicii bancare), MOL (industria petrolieră) şi Richter Gedeon (industria farmaceutică) au o pondere cumulată de 89,5% în coşul de acţiuni.

După cum era de aşteptat, indicele cu cea mai bună dispersie a ponderii companiilor este WIG20 din Polonia, unde PKO Bank (servicii bancare), Allegro (platformă de comerţ electronic) - companie listată în urmă cu două luni - şi KGHM Polska Miedz (producător de cupru şi argint) au 35,51% din indice. Înainte de listarea Allegro, a treia companie ca importanţă din coşul de acţiuni, era CD Projekt Red (producător de jocuri video).

În Cehia, primele trei companii ca importanţă din indicele PX - Erste Group Bank (servicii bancare), CEZ (producător şi distribuitor de energie electrica şi gaze) şi Avast Software (dezvoltator de soft de securitate cibernetică) - au 60% din coşul de acţiuni, în timp ce la Bucureşti, Fondul Proprietatea, Banca Transilvania şi OMV Petrom au o pondere cumulată de 56,2% în BET.