De trei ori: "Derivatele financiare!"

Tot mai multe companii, de toate mărimile, fac import-export şi fie că achiziţionează materii prime de pe pieţele internaţionale, fie că exportă produsele finite către entităţi străine, sînt în concurenţă liberă cu alte companii de talie mondială. Tendinţa formării unei economii globale este clară, accelerată şi probabil ireversibilă. Procesul de globalizare, totalizînd activitatea internaţională, nu se poate desfăşura fără schimbul valutar. Orice contract sau tranzacţie care depăşeşte graniţele naţionale este expus riscului valutar prin evidentele fluctuaţii ale monedelor una faţă de cealaltă.

Şi România de după 1989, prin procesul de privatizare, a început să interacţioneze din ce în ce mai mult cu economia mondială şi inevitabil cu principalele monede ale comerţului internaţional. O gestiune ineficientă sau chiar ignorată de unii a riscului valutar a dus astfel la venituri supraestimate şi în final la bilanţuri deficitare. Rezultatul a fost apariţia în presă a unor noţiuni cum ar fi "găuri negre ale economiei", cu referire la companii de interes naţional.

Această situaţie critică a impulsionat introducerea instrumentelor de evaluare şi control al riscului. Astfel, încă din 1997, la Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu (BMFMS) se tranzacţionează contracte futures şi opţiuni pe futures putîndu-se controla o mare varietate de riscuri ce atentează la plasamentele investitorilor.

Dintre acestea se pot enumera: Riscul valutar (contracte futures pe Rol/Eur, Rol/Usd şi Eur/Usd); Riscul de portofoliu (futures pe 12 tipuri de acţiuni, toate cotate la Bursa de Valori Bucureşti); Riscul de modificare a ratei dobînzii (futures cu activ suport BUBOR3).

Instrumentele financiare derivate au tot mai mare căutare datorită triplului lor rol.

• Instrument de control şi gestiune a riscului

Acesta este, de fapt, scopul pentru care contractele futures au fost lansate. O companie sau persoană fizică care îşi antrenează disponibilul în inves-tiţii pe piaţa de capital, îşi poate proteja plasamentele prin iniţierea de poziţii pe piaţa futures.

Astfel, un deţinător a 6000 de acţiuni, ca exemplu TLV, cumpărate cu 6200 lei/acţiune îşi calculează un preţ la care vînzînd îşi va acoperi comisioanele şi va avea un cîştig rezonabil de 700 lei/acţiune (preţ ţintă 6700). Se protejează iniţiind poziţii short (vînzare) pe 6 contracte futures cu scadenţa la 3 luni la un preţ de cotare de 6700 sau unul apropiat.

Dacă la scadenţă, preţul acţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) va fi de 5800, investitorul va pierde 200 lei/acţiune (6000-5800) în piaţa spot dar va încasa cîştigul de 900 lei/acţiune (6700-5800) pe piaţa futures. Rezultatul 900 - 200 = 700 lei/acţiune profit.

Dacă, din contră, la scadenţă BVB cotează acţiunile TLV la 7000 lei/acţiune, investitorul cîştigă 1000 lei/acţiune pe piaţa spot (7000-6000) şi pierde 300 lei/acţiune în piaţa futures (7000-6700). Rezultatul total va fi tot profit de 700 lei/acţiune (1000-300).

De aceea se poate spune că prin aceste operaţiuni (numite generic hedging) investitorii pot "îngheţa cursul" la unul considerat de ei suficient de rentabil şi care oferă şi confortul profitului sigur.

La fel se pot proteja plasamentele în lei, îngheţînd dobînda prin contracte futures cu activ suport BUBOR3, dar şi plasamentele în principalele valute (ROL/EUR şi ROL/USD).

• Instrument de speculă şi previziune

Un alt rol important al contractelor futures este acela de instrument de speculare. Cei care iniţiază operaţiunile de hedging, acţionînd pe aceeaşi piaţă spot, vor avea preţuri ţintă destul de îndepărtate şi este puţin probabil ca aceştia să "cadă de acord" şi pe piaţa futures. Categoria de investitori care vor fi contrapartea hedgerilor şi care se interpun preţurilor acestora se numesc speculatori. Singura regulă a lor este "cumpără ieftin şi vinde scump, indiferent de ordine", obţinînd cîştiguri din evoluţia pieţei.

Cel de-al treilea rol al instrumentelor derivate este acela de instrumente primare de previziune. Piaţa futures poate oferi multe indicii despre tendinţele economice prezente şi viitoare. Preţul de cotare al contractelor futures evoluează diferit dar corelat cu piaţa spot. El poate fi un ajutor preţios în luarea deciziilor pentru investiţiile atît pe termen lung cît şi scurt.

În concluzie, observînd preţul futures putem astfel previziona evoluţia pieţei, putem obţine profituri mari din volatilitatea pieţelor şi, în acelaşi timp, ne putem proteja împotriva riscului de creştere sau de scădere cu un cost redus de aproximativ 8000 lei comision pe contract (3000 lei BMFMS, 2000 lei CNVM şi aproximativ 2500-3000 lei comision negociabil la agenţiile de brokeraj).