Decalajul digital din educaţie, preocupare la nivelul UE

Discrepanţele dintre regiunile Europei în ceea ce priveşte accesul la tehnologie în procesul de învăţământ sunt majore şi riscă să producă probleme pe termen mediu şi lung. Eurodeputaţii au solicitat eliminarea decalajului digital în Europa, având în vedere exacerbarea inegalităţilor care au cauzat dificultăţi în accesul la educaţia şcolară.

Rezoluţia a fost adoptată cu 593 voturi "pentru", 58 "împotrivă" şi 36 de abţineri, potrivit unui comunicat. Eurodeputaţii regretă "discrepanţele grave" în procesul de învăţare în întreaga Uniune Europeană pe durata pandemiei, când 32% dintre elevi nu au avut acces la educaţie în unele state membre timp de mai multe luni. Ei se tem că acest lucru va reduce nivelul de venituri în viitor pentru o întreagă generaţie şi va avea un impact negativ asupra productivităţii muncii şi a competitivităţii Uniunii Europene în ansamblu. Prin urmare, eliminarea decalajului digital trebuie să reprezinte o preocupare imediată. Comisia Europeană ar trebui să acorde prioritate investiţiilor în conectivitate şi echipamente, în special în zonele îndepărtate şi rurale, precum şi instruirii cadrelor didactice şi a formatorilor în ceea ce priveşte utilizarea noilor tehnologii. "Multe ţări sunt încă nepregătite în faţa celui de-al doilea val care afectează în prezent Europa", a declarat Victor Negrescu, luând cuvântul în numele Comisiei pentru cultură şi educaţie a PE în dezbaterea în plen dinaintea votului, care a mai adăugat: "Ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a garanta accesul tuturor la educaţie şi formare de calitate, iar în acest sens trebuie să investim în educaţie. Regretăm profund faptul că Consiliul propune reduceri la programele care sprijină educaţia şi formarea. Reiterăm solicitarea ca bugetul Erasmus+ să fie triplat. Încurajăm statele membre să sporească în mod semnificativ cheltuielile publice pentru educaţie. Comisia trebuie să acorde prioritate investiţiilor în educaţie în planul de redresare". Eurodeputaţii critică, de asemenea, lipsa de coordonare şi de schimb de bune practici în domeniul educaţiei în timpul crizei şi afirmă că UE ar trebui să fie mai activă în coordonarea dintre state. Aceştia au propus crearea unei platforme care să faciliteze schimbul de bune practici între statele membre şi au solicitat ca "Spaţiul european al educaţiei" să fie transformat "dintr-o reprezentare nedefinită, bazată pe principii largi, într-un program de lucru concret". "Salutăm pachetul educaţional propus de Comisie la sfârşitul lunii septembrie; cu toate acestea, este doar primul pas. Acum este momentul ca viziunea pentru un Spaţiu european al educaţiei şi un Plan de acţiune pentru educaţia digitală revizuit să fie susţinute de măsuri concrete şi de o finanţare adecvată", a declarat raportorul Sabine Verheyen (PPE, Germania) în urma votului. Potrivit UNESCO, chiar şi în ţările cele mai dezvoltate din lume, în timpul primei crize Covid-19, accesul la educaţia digitală a fost de aproximativ 90%, ceea ce înseamnă că 10% dintre elevi au fost lăsaţi în urmă. Acum sunt de aşteptat şi măsuri concrete pentru eliminarea decalajelor.