DECIZIE CJUE ÎNTR-UN CONTRACT DE ÎMPRUMUT DIN POLONIA Instanţa europeană nu se opune invalidării contractelor de credit în CHF

Polonezii pot obţine nulitatea contractelor de credit, după cum s-a pronunţat Curtea Europeană de Justiţie (CJUE), într-un dosar privind creditele în franci elveţieni (CHF).

Instanţa europeană a trebuit să decidă dacă o bancă din Polonia a încălcat legea acordând credite ipotecare denominate în moneda elveţiană, după ce un judecător din Polonia a întrebat dacă astfel de contracte încalcă legis-laţia europeană.

Decizia CJUE ar putea dezlănţui o adevărată avalanşă de procese pe această speţă, riscând să măture profiturile instituţiilor de credit poloneze pe ani de zile de azi înainte, scrie Reuters, în urmă cu câteva zile.

CJUE a transmis, ieri, într-un comunicat: "În contractele de împrumut indexat într-o monedă străină, încheiate în Polonia, clauzele abuzive referitoare la diferenţa de curs valutar nu pot fi înlocuite cu dispoziţii generale ale dreptului civil polonez. În cazurile în care, după eliminarea clauzelor abuzive, natura obiectului principal al aces-tor contracte se poate schimba, în sensul că acele contracte nu ar mai fi indexate în moneda străină, menţinându-se în acelaşi timp o rată a dobânzii pe baza ratei acestei monede străine, dreptul Uniunii nu se opune invalidării acestor contracte".

Documentul citat explică: "În anul 2008, domnul Kamil Dziubak şi doamna Justyna Dziubak (denumiţi în continuare «împrumutaţii») au încheiat cu banca Raiffeisen un contract de împrumut ipotecar exprimat în zloţi polonezi (PLN), însă indexat în francul elveţian (CHF). Astfel, în timp ce punerea la dispoziţie a fondurilor a fost efectuată în PLN, soldul debitor restant şi ratele lunare de rambursare au fost exprimate în CHF, într-o modalitate în care acestea din urmă trebuiau însă prelevate în PLN din contul bancar al împrumutaţilor. La momentul deblocării împrumutului, suma rămasă datorată şi exprimată în CHF a fost stabilită pe baza cursului de cumpărare PLN-CHF aplicabil la Raiffeisen în momentul deblocării fondurilor, în timp ce ratele lunare de rambursare au fost calculate în funcţie de cursul de vânzare PLN-CHF aplicabil în această bancă în momentul scadenţei lor. Prin încheierea unui contract de împrumut indexat în CHF, împrumutaţii beneficiau de o rată a dobânzii pe baza ratei aces-tei monede străine, care era mai mică decât rata aplicabilă PLN, însă erau expuşi riscului de schimb valutar determinat de fluctuaţia cursului de schimb PLN-CHF".

Împrumutaţii au sesizat S±d Okrêgowy w Warszawie (Tribunalul Regional din Varşovia, Polonia) solicitând constatarea nulităţii contractului de împrumut în cauză pentru motivul că "clauzele acestui contract, care prevăd aplicarea unei diferenţe de curs constând în recurgerea la cursul de cumpărare pentru punerea la dispoziţie a fondurilor şi la cursul de vânzare pentru rambursarea acestora, ar constitui clauze abuzive ilicite care nu îi angajează în temeiul directivei privind clauzele abuzive în contractele de consum şi a căror eliminare ar determina desfiinţarea contractului".

În opinia împrumutaţilor, din moment ce aceste clauze ar fi eliminate, ar fi imposibil să se stabilească un curs de schimb corect, astfel încât contractul nu ar putea continua să existe. Mai mult, ei afirmă că, chiar dacă s-ar dovedi că acest contract de împrumut poate fi executat fără clauzele respective în calitate de contract de împrumut exprimat în PLN, dar care nu mai face obiectul indexării în CHF, împrumutul ar trebui să continue să fie supus celor mai avantajoase dobânzi pentru CHF.

Instanţa poloneză a dorit să afle dacă directiva îi permite să invalideze contractul atunci când menţinerea contractului fără clauzele abuzive ar avea drept consecinţă modificarea naturii obiectului său principal, în măsura în care, deşi împrumutul în cauză nu mai este indexat în CHF, dobânzile ar continua să fie calculate pe baza ratei aplicabile acestei monede străine.

În hotărârea de ieri, Curtea constată mai întâi că posibilitatea de substituire prevăzută de Hotărârea Kasler este limitată la dispoziţiile de drept intern cu caracter supletiv sau aplicabile în cazul unui acord între părţi şi se întemeiază în special pe motivul că asemenea dispoziţii sunt considerate că nu conţin clauze abuzive.

"Astfel, în cazul acestor dispoziţii există presupunerea că reflectă echilibrul pe care legiuitorul naţional a dorit să îl stabilească între ansamblul drepturilor şi obligaţiilor părţilor la anumite contracte, în cazurile în care părţile nu s-au îndepărtat de o regulă standard prevăzută de legiuitorul naţional în privinţa contractelor în cauză sau au ales în mod expres aplicabilitatea unei reguli instituite de legiuitorul naţional în acest scop", mai susţine CJUE, continuând: "Or, dispoziţiile generale din dreptul polonez sus-menţionate nu par să fi făcut obiectul unei evaluări specifice din partea legiuitorului în scopul stabilirii acestui echilibru, astfel încât ele nu beneficiază de prezumţia lipsei caracterului abuziv. În consecinţă, Curtea consideră că aceste dispoziţii nu pot remedia lacunele unui contract provocate de eliminarea clauzelor abuzive cuprinse în acesta. În acest context, Curtea apreciază că, întrucât posibilitatea de substituire urmăreşte să asigure punerea în aplicare a protecţiei consumatorului prin salvgardarea intereselor sale reale şi actuale împotriva consecinţelor eventual prejudiciabile care pot rezulta din invalidarea contractului în cauză în ansamblul său, aceste consecinţe trebuie apreciate în raport cu circumstanţele existente sau previzibile în momentul litigiului referitor la eliminarea clauzelor abuzive vizate, iar nu al celor existente în momentul încheierii contractului".

Curtea aminteşte că un contract din care au fost eliminate clauzele abuzive pe care le conţinea continuă să angajeze părţile potrivit celorlalte dispoziţii ale sale, în măsura în care poate continua să existe fără clauzele abuzive eliminate, iar o asemenea persistenţă a contractului este posibilă din punct de vedere juridic în dreptul intern. În această privinţă, Curtea reţine că, potrivit instanţei naţionale, după simpla eliminare a clauzelor referitoare la diferenţa dintre cursurile de schimb, natura obiectului principal al contractului pare să se modifice prin efectul cumulat al renunţării la indexarea în CHF şi al continuării aplicării unei rate a dobânzii pe baza ratei CHF. Or, dat fiind că o asemenea modificare pare din punct de vedere juridic imposibilă în dreptul polonez, directiva nu se opune invalidării contractului de către instanţa poloneză.

Cu privire la acest aspect, Curtea subliniază că anularea clauzelor în litigiu ar conduce nu numai la eliminarea mecanismului de indexare şi a diferenţei dintre cursurile de schimb, ci, indirect, şi la dispariţia riscului valutar, care este legat direct de indexarea împrumutului într-o monedă străină: "Or, Curtea aminteşte că clauzele referitoare la riscul valutar definesc obiectul principal al unui contract de împrumut indexat într-o monedă străină, astfel încât posibilitatea obiectivă a menţinerii contractului de împrumut în discuţie apare, în orice caz, ca fiind incertă. În sfârşit, Curtea aminteşte că, în cazul în care consumatorul preferă să nu se prevaleze de sistemul de protecţie instituit de directivă împotriva clauzelor abuzive, acesta nu se aplică. În această privinţă, potrivit precizărilor Curţii, consumatorul trebuie de asemenea să poată refuza, în temeiul aceluiaşi sistem, să fie protejat împotriva consecinţelor prejudiciabile provocate de invalidarea contractului în ansamblul său, atunci când nu doreşte să beneficieze de această protecţie".

În primele şase luni din 2019, numărul de acţiuni intentate în justiţie de către debitorii în franci elveţieni din Polonia a crescut cu 39%, la peste 2.000.

Sursa citată arată că aproximativ 700.000 de polonezi s-au împrumutat în franci elveţieni, în ultimii 20 de ani, ca să-şi cumpere locuinţe, fiind atraşi de dobânzile mult mai mici decât cele aferente împrumuturilor în zloţi. Volumul acestor credite atinge, acum, circa 124 miliarde zloţi (31 miliarde dolari), ceea ce prezintă aproape o treime din totalul creditelor ipotecare din Polonia, şi mulţi proprietari de locuinţe plătesc rate mult mai mari faţă de momentul contractării împrumuturilor, ca urmare a aprecierii masive a francului elveţian faţă de zlot.