DEFICIT BUGETAR DE CRIZĂ LA JUMĂTATEA ANULUI - 2,96% Analiştii: "Bugetele anilor următori vor fi foarte complicate"

• Dragoş Cabat, analist CFA: "În continuare o să avem nişte bugete foarte strânse pe partea de cheltuieli" • Dan Bădin, partener Deloitte: "Principala problemă a României rămâne deficitul comercial" • Mircea Coşea: "Nu s-a lucrat deloc pe reducerea diferenţelor de salarii din sectorul public şi nici pe revizuirea sporurilor" • Andrei Rădulescu, BT: "Deficitul va scădea la 5,4% din PIB, anul acesta"

Deficitul nostru bugetar la jumătatea anului este de 2,96% din PIB, în scădere cu 1,38 puncte procentuale comparativ cu cel din perioada similară a lui 2020, respectiv o scădere de 11,3 miliarde de lei. Ca valoare nominală, deficitul la şase luni se ridică la 33,8 miliarde lei.

Analiştii contactaţi de ziarul BURSA arată că reducerea deficitului a fost impulsionată de revenirea economiei şi că bugetele anilor următori vor fi în continuare foarte complicate, având în vedere angajamentele României în faţa partenerilor europeni de a reduce deficitul bugetar sub 3% cel târziu până în 2024, după deficitul record de 9,2% din anul pandemic 2020.

• Dragoş Cabat: "Deşi cifrele arată mai bine, guvernul nu are bani de dat pe nicăieri, pentru că vrea să ţină deficitul mai strâns"

Dragoş Cabat, analist CFA, consideră că guvernul este în situaţia neplăcută în care, deşi cifrele privind execuţia bugetară arată mai bine, nu sunt destui bani pentru că se doreşte reducerea deficitului bugetar.

"Nu putem judeca foarte clar în această perioadă ce este îmbunătăţit, ce nu, pentru că a fost un an de pandemie şi te compari cu el. Pe de o parte, este normal să vezi o îmbunătăţire, pe de altă parte nici nu s-a ajuns la o normalizare a situaţiei ca să ajungi să te compari cu 2019".

Oricum, România era într-o perioadă foarte proastă, pentru că în 2018 şi 2019, deşi noi arătam creşteri mari de PIB, creştea în acelaşi timp şi deficitul bugetar şi creşteau în acelaşi timp şi celelalte deficite. Noi am mers câţiva ani pe o majorare a deficitelor care acum trebuie scăzute. Acesta este un lucru complicat mai ales în măsura în care vrei să ai şi o creştere economică bună.

Deci guvernul este în situaţia neplăcută în care, deşi cifrele arată mai bine, totuşi nu are bani de dat pe nicăieri pentru că vrea să ţină deficitul cât mai strâns", ne-a spus ieri Cabat.

Acesta a notat că este normal ca veniturile bugetare să fie mai mari după ce în prima jumătate din 2020 activitatea economică a fost grav afectată de perioada de lockdown.

"Veniturile sigur că sunt mai mari, era normal să fie mai mari pentru că anul trecut a fost an de pandemie, s-au amânat atunci plăţi de taxe care acum au început să intre retroactiv, mai avem şi intrările normale, deci este o perioadă de revenire către o anumită normalitate. Încasările de fel de fel de taxe, pe venituri şi TVA, este normal să crească. Pe de altă parte, însă, e nevoie încă şi de o creştere a cheltuielilor şi banii nu sunt suficienţi. Ce este bine - faptul că s-au atras mai mulţi bani europeni şi s-au făcut mai multe investiţii, atât din fonduri bugetare, cât şi prin finanţare europeană atrasă. Dar asta nu înseamnă că există suficienţi bani, iar în continuare or să fie nişte bugete foarte strânse pe partea de cheltuieli, pentru că există dorinţa de a reduce mult deficitul bugetar faţă de anul trecut şi să ne încadrăm cât de cât în nişte valori decente. Va fi complicat", a precizat Dragoş Cabat.

România mai are, în toamnă, un test cu agenţiile de rating unde va fi relevant deficitul, iar pe lângă importanţa ratingului vom avea de evaluat şi angajamentele luate în faţa Comisiei Europene, în condiţiile în care România este în procedură de deficit excesiv.

"Nu numai noi trebuie să evaluăm angajamentele în faţa UE, ci şi celelalte ţări. Toate au un an de presiune, pentru că anul trecut au fost lăsate să iasă din orice fel de deficit, au ieşit toţi, de altfel, ca să stimuleze economia. Acum stimulezi în continuare şi ai şi fondurile de la Uniunea Europeană, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să-ţi reduci deficitul şi 2021 este un an greu, foarte dificil. Probabil şi anul viitor va fi la fel. Va fi greu să ajungi cu deficitul sub 3% din PIB, pentru că asta înseamnă să tot tai când toată lumea ţipă că are nevoie de bani. Vor fi nişte ani grei", a spus analistul CFA.

• Dan Bădin, partener Deloitte: "Se vede revirimentul situaţiei economice"

Dan Bădin, partener servicii fiscale la Deloitte, ne-a declarat că activitatea economică a mers bine în acest an, până în prezent - de aici încasările mai mari la buget, însă pe de altă parte România continuă să aibă probleme pe partea acoperirii prin forţe proprii a cererii interne de bunuri.

"Pe de o parte, activitatea economică a mers destul de bine anul acesta şi cel puţin din ce am văzut noi la clienţii noştrii, impozitele plătite, inclusiv acum, la trimestrul al doilea, au fost destul de semnificative comparativ cu trimestrele anterioare, deci se vede un reviriment al situaţiei economice şi posibil creşterea economică va fi chiar mai mare decât s-a prognozat la începutul anului. Este posibil ca o parte din acest deficit (redus) să vină pur şi simplu din creşterea economică. Pe de altă parte, principala problemă pentru noi ca ţară este deficitul comercial. Pentru că noi importăm foarte mult şi nu avem produse care sunt competitive la export ca să putem face mai multe exporturi şi aici este o problemă mai degrabă pe termen lung. (...) Avem nevoie de împrumuturi, împrumuturi care nu sunt însă sustenabile pe termen lung. Atunci trebuie găsită o variantă de echilibru bugetar. (...) O parte vine din creşterea economică, dar este foarte important ca această creştere economică să fie sustenabilă şi din perspectiva competiţiei globale şi exporturilor ca să ne închidem balanţa comercială. România este una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeană care are balanţa comercială pe negativ, de mulţi ani", a spus Bădin.

Potrivit acestuia, creşterea salariilor a fost domolită în ultimii doi ani, după puseul mare de creştere din anii anteriori.

"Creşterea salariilor este la un nivel mult mai mic decât în anii anteriori. Salariile vor fi ţinute mai mult sub control în perioada care urmează (în sectorul public), iar în sectorul privat asta ţine de cerere şi ofertă - din păcate există cerere, dar oferta, din cauza scăderii populaţiei, migraţiei şi aşa mai departe este din ce în ce mai mică, iar competiţia este destul de mare aici", ne-a mai declarat Dan Bădin.

• Mircea Coşea: "Nu există nicio idee cu privire la reforme, nici măcar pe anvelopa salarială unde nimeni nu s-a mai atins de sporuri"

Economistul Mircea Coşea consideră că această creştere a veniturilor la buget nu este o realizare, în condiţiile în care nu s-a realizat până acum nicio reformă din cele promise. Coşea arată că, până acum, nu a existat o revizuire a sporurilor şi a salariilor bugetare în funcţie de performanţă, aşa cum s-a promis, în timp ce în sectorul public s-au continuat angajările deşi se vorbeşte despre reducerea numărului de bugetari.

"Această creştere a colectărilor la buget nu mi se pare a fi o realizare şi nici nu am garanţia că se va atinge obiectivul prevăzut pentru acest an (de sub 7% din PIB), pentru că ceea ce se întâmplă acum este o creştere conjuncturală, avem de-a face cu o creştere faţă de o perioadă foarte proastă la care s-au adăugat acum anumite reeşalonări. Datoriile care trebuia să fie plătite la o anumită dată au fost plătite acum şi lucrul cel mai grav mi se pare mie este că avem o creştere a preţurilor foarte importantă în România care a dus şi la o creştere a veniturilor statului la buget. Deci dacă veniturile statului au crescut, au crescut pe o bază nesănătoasă. Au crescut prin inflaţie şi lucrul acesta nu-mi dă garanţia că se va merge mai departe într-un sens pozitiv pentru că trebuia să avem de-a face cu o reformă, în dublu sens: în primul şi în rimul rând,din punctul de vedere al managementului guvernamental, în sensul reducerii cheltuielilor pe care statul trebuia să o facă şi nu le-a făcut; ba din contră, acestea au crescut şi avem de-a face cu angajări suplimentare, circa 4.000 de oameni care au intrat în ultima perioadă în sectorul administrativ-guvernamental, la Ministerul Muncii se preconizează o angajare de 1.000 de persoane care să citească dosare. Deci nu există niciun fel de idee cu privire la o reformă, nici măcar în legătură cu anvelopa salarială a sectorului public, unde şi aici există nişte diferenţe foarte mari - salarii pe de o parte foarte mari, iar pe de cealaltă parte sporurile, unde nu s-a lucrat asupra lor în sensul revizuirii, nu s-a trecut la o metodă de evaluare pe performanţă a personalului public", ne-a declarat Mircea Coşea.

Totodată, acesta a afirmat că, inclusiv pe partea cheltuielilor de capital, nu există transparenţă din partea guvernului pentru a judeca corect alocarea de fonduri şi eficienţa acesteia.

Mircea Coşea ne-a precizat: "Deci cheltuielile au crescut şi nici nu există o transparenţă pe partea de investiţii, nu ştim dacă investiţiile făcute au fost pentru echipamente Covid sau dacă au intrat într-un mediu care să valorifice investiţia. Lucrările din infrastructură încă nu se văd, bat pasul pe loc. Deci, deocamdată, avem de-a face cu o creştere a colectărilor pe o bază conjuncturală care ne dă anumite temeri cu privire la a doua jumătate a anului. Noi am putea să avem o creştere a colectărilor în a doua jumătate a anului prin inflaţia care vine (...), dar asta nu este o cale sănătoasă. Calea sănătoasă este aceea pe care guvernul o avea în vedere în programul electoral dar pe care văd că l-a uitat: sectoare moderne, reformate, inclusiv în industrie, creşterea ofertei interne de produse interne pentru a micşora deficitul balanţei comerciale... Deci, deocamdată, nu există, din punctul meu de vedere, nicio siguranţă că vom avea o realizare a programului pe care guvernul l-a pus în legătură cu deficitul, lucru care ne va atrage anumite probleme: în primul rând interne (...), impuse de trecerea datoriei peste nivelul de 50% (din PIB), iar legea (responsabilităţii fiscal-bugetare) obligă aici la îngheţarea unor cheltuieli, iar pe de cealaltă parte UE va reacţiona şi ea. Să nu uităm că nici la această dată nu avem un PNRR aprobat".

• BCR: "Raportul dintre cheltuielile bugetare rigide reprezentate de salarii şi asistenţă socială faţă de veniturile ciclice provenite din venituri fiscale şi contribuţii de asigurări a scăzut la 87%, de la 94,3% în decembrie 2020"

Per total, veniturile bugetului general consolidat au însumat 176,38 miliarde lei în prima jumătate a anului 2021, cu 20,6% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Conform Ministerului Finanţelor, avansul a fost influenţat de baza redusă aferentă anului 2020 - în principal perioada martie-mai, caracterizată preponderent de lockdown -, redresarea indicatorilor economici, dar şi de recuperarea parţială a unor categorii de venituri (contribuţii de asigurări şi TVA).

Cele mai însemnate creşteri nominale au fost înregistrate în cazul TVA, contribuţiilor de asigurări, fondurilor europene, accizelor, respectiv impozit pe salarii şi venit, potrivit MF.

Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, evidenţiază majorarea veniturilor din TVA cu un ritm anual de 41,5%, la 35,9 miliarde lei, creşterea veniturilor din impozitul pe profit cu 12,1% an/an, la 8,4 miliarde de lei şi majorarea veniturilor din impozitul pe salarii şi venit cu 16,9% an/an, la 14,3 miliarde lei. Totodată, acesta notează şi creşterea sumelor primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţărilor aferente cadrului financiar 2014-2020, cu 37,6% an/an, la 12,3 miliarde de lei, evoluţie venită pe fondul ameliorării semnificative a ratei de absorbţie.

Rădulescu mai notează, într-un raport, că scenariul macroeconomic central al BT previzionează ajustarea raportului deficit bugetar/PIB de la 9,2% în 2020 la 5,4% în 2021, 4% în 2022, respectiv 2,5% în 2023.

"Conform acestui scenariu, ponderea datoriei publice în PIB se va diminua de la 47,3% în 2020 la 44,9% în 2021, 42,5% în 2022, respectiv 40,2% în 2023. Acest scenariu este susţinut de perspectivele favorabile pentru dinamica PIB-ului nominal, susţinute de climatul investiţional favorabil şi de intensificarea presiunilor inflaţioniste", arată Andrei Rădulescu.

Cheltuielile însumează 210,19 miliarde lei, în perioada analizată, acestea crescând cu 9,8%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. "În primele şase luni ale anului 2021, cheltuielile cu investţiile au fost cu 5,23 miliarde lei mai mari (16,9% an/an, la 10,9 miliarde de lei - n.r.) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 8,11 miliarde lei", mai arată Ministerul Finanţelor în nota ce însoţeşte execuţia bugetară.

"Cheltuielile de personal (ale administraţiei publice) au însumat 55,71 miliarde lei, în creştere cu 4,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal au un nivel de 4,9% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior", arată MF.

Conform informaţiilor BURSA, circa 3 miliarde lei nu au fost decontate de către guvern agenţilor economici pentru concedii medicale, în ciuda faptului că, atunci când era ministru de Finanţe, Florin Cîţu l-a atacat pe predecesorul său Eugen Teodorovici, afirmând că, prin neplata acestor sume îşi arată lipsa de respect faţă de mediul economic şi de sectorul privat. Cîţu a declarat, în iunie 2020, că atunci când a preluat funcţia de ministru al finanţelor "era un stoc" de 3 miliarde lei - concedii medicale neplătite.

Analiştii BCR arată că raportul dintre cheltuielile bugetare rigide reprezentate de salarii şi asistenţă socială faţă de veniturile ciclice provenite din venituri fiscale şi contribuţii de asigurări a scăzut la 87%, în primele şase luni, de la 94,3% în decembrie 2020.