Defrişările, linie directă cu răspândirea bolilor

Activitatea umană are adeseori efect de bumerang. Un nou studiu a constatat că defrişările de proporţii din Pădurea Amazoniană braziliană alimentează răspândirea malariei. Cercetători din Statele Unite şi Brazilia au analizat date din 2003 până în 2022 şi au descoperit că o creştere cu 1% a ratei lunare a defrişărilor conduce la o creştere medie de 6,3% a cazurilor de malarie doar o lună mai târziu. Studiul, publicat în jurnalul ştiinţific Proceedings of the US National Academy of Sciences (PNAS), arată că efectul despăduririlor asupra riscului de malarie variază de la stat la stat. Cu toate acestea, constatările generale indică o asociere clară între defrişări şi creşterea numărului de cazuri de malarie. Echipa de cercetători a explicat că ţânţarul Nyssorhynchus darlingi, care răspândeşte malaria în Brazilia, are de câştigat de pe urma defrişărilor. După tăierea copacilor, aceşti ţânţari găsesc habitate de reproducere mai bune. Ei preferă apa curată, parţial însorită, cu vegetaţie acvatică, dar fără materii organice în descompunere. Astfel de condiţii sunt rare în pădurile naturale, unde lumina este limitată. Însă, în urma exploatărilor forestiere, ţânţarii găsesc adesea condiţii ideale de reproducere, la marginea acestor zone defrişate. În plus, oamenii sunt mai predispuşi să intre în contact cu ţânţarii în regiunile despădurite, ceea ce creşte riscul de malarie. Malaria este provocată de paraziţi transmişi de ţânţari şi este una dintre cele mai frecvente boli infecţioase. Boala se manifestă prin febră mare, frisoane, dureri de cap şi dureri musculare. Malaria poate fi mortală, în special în cazul copiilor de vârstă mică şi a adulţilor cu sistem imunitar slăbit. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, circa 249 de milioane de persoane din 85 de ţări au contractat malarie în 2022, ceea ce a condus la 608.000 de decese.