English
Importurile de gaze pentru ţara noastră sunt complet monopolizate de Gazprom, a declarat, ieri, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrie din Camera Deputaţilor. Domnia sa ne-a spus: "Se spune că putem aduce în ţară gaze prin conducta Szeged-Arad, dar Gazprom a concesionat segmentul de pe teritoriul ungar al conductei. Deci Gazprom a monopolizat intrările şi ieşirile de gaze din ţara noastră".
Declaraţiile deputatului Iancu vin în contradicţie cu cele ale preşedintelui Traian Băsescu, care a spus, ieri: "România nu este dependentă de importurile de gaze din Federaţia Rusă, deci nu are o grea dependenţă de aceste importuri şi le poate substitui cu alte forme de aprovizionare cu energie sau chiar cu gaze. Prin interconectorul cu Ungaria, putem primi gaze şi din Norvegia".
Specialiştii din piaţa de energie ne-au explicat că, parţial, amândoi au dreptate: "România poate rezista până în octombrie numai cu gazul intern din înmagazinare şi producţia curentă. Prin conducta de legătură cu Ungaria, vine, într-o proporţie importantă şi gaz rusesc importat de alte ţări europene".
Iulian Iancu susţine că liberalizarea preţului gazelor nu se poate face în acest ritm alert în cazul României tocmai din cauza particularităţilor pieţei: "Dublarea preţului gazelor pentru industrie este enorm pentru că se face într-o perioadă de doi ani. Această creştere a afectat grav industria care asigură circa o treime din PIB. Gazprom are monopolul importurilor, iar Romgaz şi Petrom pe cel al producţiei interne. Despre ce piaţă liberă mai vorbim? Nu este corect ca UE să ceară liberalizarea pieţei din România până nu avem alte surse de provizionare şi o concurenţă mai mare. Ţări ca Franţa, Germania, Spania şi Italia au între 5 şi 10 surse de aprovizionare".
Domnia sa propune interdicţia exporturilor până la asigurarea unei rute alternative de import a gazelor, care să concureze cu Federaţia Rusă. De asemenea, parlamentarul susţine că din taxa percepută de stat producătorilor de gaze pe veniturile din liberalizare, 70% rămâne la aceşti producători şi 30% - la stat. Domnul Iulian Iancu susţine că membrii Comisiei de Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor vor propune ca taxa să fie împărţită frăţeşte între bugetul statului, producătorii de gaze şi consumatori.
• UE vrea să amâne dosarul anti-trust împotriva Gazprom
Oficialii Uniunii Europene reevaluează dosarul antitrust, întocmit în urmă cu circa doi ani, împotriva Gazprom şi analizează rolul pe care l-ar putea juca investigaţia în disputa privind conflictul din Ucraina, au afirmat surse apropiate situaţiei, citate de Bloomberg. Astfel, dosarul Gazprom ar putea fi amânat până la soluţionarea crizei sau ar putea fi utilizat ca parte a răspunsului UE faţă de situaţia din Crimeea, susţin sursele citate.
Mark Powell, avocat la White & Case, în Bruxelles, a declarat: "Uneori, progresul dosarelor este accelerat sau încetinit din cauza unor imperative de natură politică. Nu ar fi o surpriză dacă CE ar decide să îngheţe dosarul pentru o perioadă, pentru a vedea ce reacţii provoacă".
Rusia susţine că Ucraina are datorii de 2 miliarde de dolari către grupul Gazprom în contul importurilor de gaze naturale. Gazprom livrează prin Ucraina aproximativ 16% din consumul de gaze al Europei. Tensiunile din ultimele zile au provocat scăderea acţiunilor Gazprom cu 12% pe bursa de la Moscova.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. IAR NE PACALITI ??
(mesaj trimis de TUDOR POPESCU în data de 07.03.2014, 00:19)
IANCU E SUPARAT CA NU-L BAGA IN SEAMA PONTA. . , CU GAZELE NE SPERIE CA STIE CA SUNTEM DILETANTI .. EL STIE CA CIRCULATIA GAZELOR ESTE DIRIJATA PE HUB DE LA BAUMGARDEN SI CA TARIFELE DE TRANZITIE SUNT FIXE.
DAR ... DE EXTIRPAREA CANCERULUI DIN ANRE IN DOMENIUL ENERGIEI TERMICE UNDE EL A BLOCAT LEGEA 204 PRIN NEGLIJENTA PERSONALA NU SUFLA O VORBA ..SI ACOLO E PROBLEMA DE CSAT SI O SA VEDEM SI TARANTELA ASTA CUM VA FI .
2. fără titlu
(mesaj trimis de marius în data de 07.03.2014, 01:00)
dupa ce ungurii concesioneaza cu un scop clar conducta catre Gazprom, vor si locuri in guvernul Romaniei?? as spune ca e obraznicie fara margini din partea lor, dar, daca ma gandesc mai bine, e bataje de joc fara margini din partea politicienilor romani, care au acceptat asta aproape in fiecare mandat din '96 incoace...tradare pe fata
3. Liviu Tudor Bancorex- conduce Clubul de la Roma
(mesaj trimis de biris cornel în data de 07.03.2014, 10:44)
Liviu Tudor, ţepar de profesie II
Thursday, March 6, 2014 de Cristian Stoenescu INVESTIGAŢII no comments
Ziarul continuă seria dezvăluirilor despre Liviu Tudor, omul lui Hrebenciuc şi Iacobov, care a creat o întreagă ţesătură financiară care a condus la prăbuşirea unor firme, sau societăţi bancare.
liviu-tudor
Liv iu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. În episodul de azi prezentăm dezvăluirile din Ziarul de Investigații despre activitatea infracţionala a reprezentantului grupului de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc.
160 de bilete la ordin
Omul de afaceri Liviu Tudor este reprezentantul celebrului grup de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc. Extinderea în afaceri a lui Tudor este strâns legată de Corneliu Iacubov, SIF Moldova şi Bancorex şi „gozganul rozaliu”, aşa cum l- au poreclit prienenii şi colegii de partid pe Viorel Hrebenciuc. Cât timp a fost președinte al FPP II Moldova (Fondul Proprietăţii Private, actualul SIF Moldova), Corneliu Iacobov a avalizat 160 de bilete la ordin în valoare totală de 110 milioane de dolari, în favoarea a 53 de agenți economici. Deși Consiliul de Administrație al FPP aprobase emiterea de scrisori de garanție bancară cu o limită maximă de un milion de dolari, președintele Consiliului de Administrație, Corneliu Iacobov, a procedat la emiterea unor bilete la ordin depășind în mai multe cazuri sumă de un milion de dolari şi doar pentru o singură firmă.
Comisia parlamentară care a anchetat în 1997 activitatea FPP-urilor de la înființare până la transformarea acestora în SIF-uri a constatat, în cazul FPP II Moldova, că mai multe firme au beneficiat de avalizarea unor bilete la ordin de către acest fond, peste valoarea de un milion de dolari. Printre acestea se numărăr societatea Max Invest SRL, al cărei patron era Liviu Tudor, care a beneficiat de trei bilete la ordin cu o valoare de 800.000 dolari fiecare.
Credite Bancorex de pe moşia fratelui Hrebenciuc
Dintre cele 160 de bilete la ordin avalizate în perioada iunie 1994 – martie 1997 de FPP II Moldova, 141 au fost în favoarea Bancorex și 19 în favoarea Bankcoop. În acea perioadă, la Filială Bacău a Bancorex era director adjunct Laurențiu Hrebenciuc, fratele fostului secretar general al guvernului, Viorel Hrebenciuc, nume de care se leagă numeroase speculații de presă cu privire la afacerile pe care Iacobov le-a derulat în Bacău. Normele Băncii Naționale a României prevăd că banca trebuie să urmărească destinația sumelor și modul în care sunt utilizați banii, dar filiala lui Hrebenciuc nu a avut prea mare „succes” în a controla „drumul milioanelor” împrumutate de fimele controlate de Tudor.
O altă firmă cunoscută ca a sa, Best Oil, a luat de la Bancorex 1, 6 milioane dolari pe care nu i- a mai înapoiat niciodată. Totalul creditelor luate de la Bancorex de firmele controlate de Tudor, cum scria presa vremii, a fost de 8, 4 milioane de dolari, „găuri nerge” care au ajuns la datoria publică, prin binecunosctuta suveică Bancorex- AVAS- AAAS, cum s-a numit în timp Administrarea Activelor Statului.
La peste zece ani de la jaful Bancorex, datoriile încă figurează în baza de date a Agenţiei pentru Administrarea Activelor Statului, dar nu în sarcina firmelor magnatului Tudor, ci la datoria publică, adică sunt acoperite din buzunarul fiecăruia dintre noi.
Următoarele firme cunoscute ca ale lui Liviu Tudor au păstrat gustul împrumuturilor, probabil pe linie genealogică) – ele având contracte credite la Alpha Bank cu mult peste 100 de milioane de euro. Astăzi, când Bancorex a rămas doar un caz de presă, Liviu Tudor este un manager de top şi chiar dă sfaturi despre cum să ajungi un manager de top fără a mai indica „bibliografia suplimentară” a creditelor Bancorex, via SIF Moldova.
VA URMA
Tags: afaceri, banci, Bancorex, financiar, Hrebenciuc, liviu tudor, societati, tepar
← Liviu Tudor, ţepar de profesie