DEPUTATUL ZAMFIR: "Voi propune excluderea din Legea dării în plată a contractelor de credit negociate"

• PRECIZĂRI BNR 19:50

BNR precizează că, în cadrul emisiunii "După 20 de ani" difuzată duminică, Bogdan Olteanu nu a făcut referire la legea bail-in-ului şi că viceguvernatorul a avut în vedere Legea nr. 29/2015 de aprobare a OUG nr. 113/2013, act normativ care transpune Directiva Europeană privind cerinţele de capital.

Redăm mai jos, integral, precizările Băncii Centrale trimise redacţiei.

"Pentru a înlătura confuziile lansate în spaţiul public privind cauzele măririi avansului la creditele cu ipotecă, în cazul menţinerii textului actual al Legii dării în plată, Direcţia Comunicare a BNR este împuternicită să facă următoarele precizări:

În cadrul emisiunii «Dupa 20 de ani» difuzată de ProTV în data de 06.03.2016, cu privire la aspecte ce conduc la mărirea avansului de către instituţiile de credit, domnul Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, a avut în vedere Legea nr. 29/2015 de aprobare a OUG nr. 113/2013, act normativ care transpune Directiva Europeană privind cerinţele de capital (CRD IV). Prin urmare, reprezentantul BNR nu a făcut referire la aşa numita «lege bail-in» (în fapt Legea nr. 312/2015 privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit), cum se menţionează în mod eronat în diferite publicaţii care au preluat comentariile iniţiatorului legii privind darea în plată.

Precizăm că actul normativ de transpunere a Directivei CRD IV solicită instituţiilor de credit să îşi organizeze întreaga activitate în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente şi sănătoase, cu cerinţele legii bancare, ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013 şi ale reglementărilor emise în aplicarea acestora. Stabilirea unui nivel crescut al avansului la credite corespunde acestor reguli si reprezinta un efect direct al eliminarii de către legea dării in plata a tuturor garanţiilor aferente creditului, cu excepţia ipotecii imobiliare".

(S.A.)

------------

Actualizare 16:32 Zamfir: "A spune că va dispărea creditarea în România din cauza Legii dării în plată - o mare minciună"

A spune că va dispărea creditarea în România din cauza legii dării în plată este o mare minciună, a declarat astăzi deputatul PNL Daniel Zamfir, referindu-se la afirmaţiile viceguvernatorului BNR, Bogdan Olteanu.

"Ceea ce face BNR zilele acestea, din punctul meu de vedere, este inacceptabil. L-am auzit ieri pe viceguvernatorul Băncii Naţionale (Bogdan Olteanu, n.r.) spunând că în România există riscul să dispară creditarea imobiliară. Aşa ceva e absolut de neimaginat. Până la urmă, eu cataloghez tipul acesta de declaraţii continue un soi de instigare, este practic o instigare. (...) A spune că va dispărea creditarea în România din cauza legii dării în plată este o mare minciună", a declarat Daniel Zamfir, într-o conferinţă de presă la Camera Deputaţilor, potrivit Agerpres.

Deputatul PNL a adăugat că, luni, într-o emisiune televizată, acelaşi viceguvernator al BNR "a confirmat faptul că nu legea dării în plată este motivul pentru care băncile măresc avansul, ci legea bail-in".

"Deci, iată, până la urmă a deconspirat tot acest şantaj din ultimele luni al băncilor care spuneau şi continuă să spună că măresc avansul din cauza legii dării în plată. Ori, afirmaţia clară a viceguvernatorului că din cauza legii bail-in-ului băncile sunt obligate să mărească avansurile - asta, până la urmă, arată că tot ce a fost cu darea în plată (...) - că se vor mări avansurile, că nu vor mai beneficia tinerii - a fost un şantaj pe care l-au practicat băncile în toată această perioadă", a precizat Zamfir.

El s-a declarat "absolut convins" că "băncile nu vor pleca din România''.

"Băncile din România au obţinut un profit dublu în anul 2015 în comparaţie cu media europeană. Băncile în România au făcut un miliard de euro profit (...) pe spinarea statului român. Ponderea cea mai mare a creditelor a fost «Prima casă» - 92% şi, bineînţeles, emisiunea de titluri şi obligaţiuni. Finanţarea sectorului economic a fost foarte scăzută. (...) Băncile au făcut profituri uriaşe în România pe spinarea statului român fără să-şi asume niciun risc. Ori, legea dării în plată, am spus-o de la început, asta face: vrea să echilibreze riscul între client şi bancă. Şi nu am nicio îndoială că la dezbaterea care va urma în Comisia juridică colegii mei deputaţi vor fi de acord cu propunerile noastre. (...) Vreau să explicăm foarte clar de ce introducerea de criterii şi plafoane nu fac altceva decât să îngreuneze aplicarea legii şi, mai grav, să o aducă în zona neconstituţionalităţii", a arătat deputatul PNL.

În opinia sa, programul "Prima casă'' nu va dispărea. "Sunt sute de deputaţi acum care pot aduce amendamente la legea dării în plată. Ea va intra în dezbaterea Comisiei juridice, chiar acum este perioada de depus amendamente. Nu am nicio îndoială că o vor face. Dacă cineva are temerea că 'Prima casă' va dispărea, v-o risipesc eu. «Prima casă» nu dispare decât dacă vrea Guvernul României. Guvernul României poate să decidă să nu mai finanţeze «Prima casă», atunci da. (...) Este opţiunea Guvernului", a mai spus Zamfir.

Alături de deputatul PNL s-a aflat şi avocatul Gheorghe Piperea, care a prezentat un istoric al legiferării în materia dării în plată începând cu 2008.

(S.A.)

-----------

Contractele de credit care au fost negociate ar putea fi excluse din legea dării în plată, este de părere deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir, iniţiatorul proiectului legislativ, care ne-a spus că, în acest mod, plafonul de 150.000 de euro introdus ca amendament în Senat poate fi eliminat, iar cei care au fost privilegiaţi în relaţia cu banca nu ar beneficia de această lege.

"Există două tipuri de contracte de credit - cele standard şi cele negociate. Mulţi şi-au putut negocia cu banca dobânzi de 1%. Aceştia au fost o dată privilegiaţi, deci acum pot fi excluşi", ne-a explicat domnul Zamfir.

Domnia sa a spus, duminică, într-o emisiune televizată, că se gândeşte să propună această posibilitate: "M-am gândit să le propun colegilor deputaţi ca anumite credite, care au fost negociate, cu dobândă preferenţială, pentru VIP-uri - domnul Olteanu are 11 credite - să le excludem. Cei care au avut contracte preformulate, standard, lor să li se aplice. Mă gândesc să le propun asta colegilor, dat fiind că bancherii spun că au existat categorii privilegiate. Această lege e de protecţie a consumatorului împotriva abuzurilor băncilor. Şi cel care a luat 150.000 şi cel care a luat 155.000 a fost abuzat de bancă, în sensul că acel credit a avut clauze abuzive - sunt peste 15.000 de procese câştigate. Nu pot spune că unul intră sub incidenţa legii, iar altul nu".

Întrebat dacă este mulţumit de amendamentele aduse legii, Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR, care a fost prezent la aceeaşi emisiune cu Daniel Zamfir, a precizat: "E un pas înainte spre ceea ce noi credem că va face această lege constituţională. Pentru că a interveni în contracte deja semnate, în lucruri care s-au produs în trecut, nu se poate decât în situaţii excepţionale şi justificând caracterul excepţional al intervenţiei. Criza a afectat dramatic o serie de persoane, acelea care s-au împrumutat pentru a cumpăra o locuinţă, au avut dificultăţi pentru că le-au scăzut veniturile, pentru că valoarea garanţiei a scăzut. În acele condiţii excepţionale, potrivit Constituţiei, se pot lua măsuri excepţionale. Ceea ce noi sfătuim, pentru că BNR vine să propună modificări în spiritul cererii preşedintelui de reexaminare, e să ţintească legea către cei care nu pot plăti, nu către cei care nu vor să plătească, astfel încât să devină constituţională. Aşa cum e ea formulată, legea îi vizează pe cei care nu vor să plătească. Pentru că nu stabileşte niciun criteriu. Noi propunem criterii ca să îi vizăm pe cei care nu pot. Statul român a mai făcut asemenea lucruri şi nu creezi discriminări. Plafonul de 60.000 de euro de la Prima Casă nu creează o discriminare, e o şansă în plus pentru cei care au resurse mai puţine. Nu cred că domnul deputat va spune că dacă pensionarii beneficiază de scutire de tarif de transport în comun, asta e o discriminare. Da, aşa se fac politicile publice, ţintindu-i pe cei care au nevoie".

Referitor la Programul Prima Casă, Daniel Zamfir a ţinut să precizeze că "nimeni nu anulează garanţia statului (...). Nu poate fi anulată. Cel mai sigur garant este statul".

În replică, oficialul BNR a punctat: "E un câştig extraordinar, în această emisiune aflăm că nu vor să anuleze garanţia statului. Dacă scrieţi acest lucru în lege, Prima Casă poate continua".

• Dacă Legea dării în plată elimină toate garanţiile colaterale imobilului, atunci avansul pentru credite va creşte la minim 40%, în baza legii bail-in-ului, potrivit lui Bogdan Olteanu

Dacă Legea dării în plată elimină toate garanţiile colaterale imobilului, atunci avansul pentru credite va creşte la minim 40%, în baza legii bail-in-ului, potrivit lui Bogdan Olteanu, care a subliniat: "Domnul Zamfir poate nu-şi aminteşte, în decembrie a votat o lege de transpunere a unei directive europene (n.r. Legea Rezoluţiei Bancare, ce presupune şi adoptarea bail-in-ului, adică inclusiv confiscarea depozitelor negarantate, pentru salvarea băncilor cu probleme), prin care avansul va fi mărit, cu toate garanţiile pe care Legea dării în plată le-a eliminat. Dacă se elimină toate celelalte garanţii şi rămâne doar imobilul, avansul va fi probabil în jur de 40%, poate mai mult. Potrivit legii votată de domnul Zamfir în decembrie. E o obligaţie legală. Prin legea votată de dumneavoastră (n.r. către Daniel Zamfir) aţi stabilit această obligaţie".

Această declaraţie a viceguvernatorului Bogdan Olteanu nu a rămas netaxată, iniţiatorul legii transmiţând, ieri, un comunicat prin care evidenţiază: "Domnul Olteanu a recunoscut că nu din cauza Legii dării în plată vor mări băncile comerciale avansul, ci din cauza Legii Bail-in. Această lege e implementarea unei directive europene, ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016 şi care prevede că băncile pot confisca depozitele clienţilor de peste 100.000 euro pentru a evita intrarea băncii în faliment.

Avem, aşadar, o nouă dovadă a şantajului exercitat de mediul bancar, în frunte, într-un mod cu totul regretabil, cu Banca Naţională. Încă de la iniţierea acestei legi, Banca Naţională a condus ostilităţile, anunţând cele mai groaznice scenarii: o bancă urma să intre în faliment şi să mai tragă alte trei bănci după ea, Legea reprezenta un risc sistemic pentru domeniul bancar, plecarea investitorilor din România etc. Pe parcursul adoptării Legii, uşor-uşor reprezentanţii BNR au renunţat la aceste sperietori. Ieri (n.r. duminică), domnul Olteanu a eliminat-o şi pe aceasta din urmă".

• Birchall îi cere lui Cioloş să devanseze aplicarea Legii insolvenţei personale

Deputatul PSD Ana Birchall a trimis, ieri, interpelare premierului Dacian Cioloş, solicitând şefului Guvernului să aprobe devansarea termenului de intrare în vigoare a Legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice.

Amintim că această lege, care a fost promulgată anul trecut, ar fi trebuit să se aplice începând din acest an, dar a fost prorogată la finalul lui 2015, termenul de intrare în vigoare fiind amânat cu un an.

Ana Birchall, iniţiatorul proiectului legislativ, precizează în scrisoarea sa adresată primului ministru că nu există argumente întemeiate pentru care actul normativ să fie amânat cu un an de către Executiv, printr-o Ordonanţă de Urgenţă.

Deputatul PSD a subliniat: "Motivarea oficială a prorogării termenului de intrare în vigoare cu o perioadă atât de lungă invocând lipsa normelor de aplicare şi aglomerarea instanţelor de judecată poate fi rezolvată cu celeritate, într-un timp mai scurt de un an de zile. Elaborarea normelor de aplicare nu este un proces atât de laborios şi complicat, astfel încât să necesite o perioadă atât de lungă de timp, cu atât mai mult cu cât de câteva luni de zile este în dezbatere publică un proiect al acestor norme. În ceea ce priveşte argumentul unei posibile încărcări a instanţelor de judecată, vă aduc la cunoştinţă că în perioada de elaborare a legii au fost nenumărate discuţii cu reprezentanţii tuturor părţilor implicate, în special cu Ministerul de Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii şi, tocmai de aceea, am reglementat procedura administrativă în baza unui plan de rambursare care să se desfăşoare în afara instanţelor de judecată, sub coordonarea unui administrator de procedură".

În ultima perioadă, în ocazia dezbaterilor pe marginea Legii dării în plată, reprezentanţii băncilor au spus de mai multe ori că legea ce reglementează insolvenţa personală ar fi binevenită atât pentru clienţi, cât şi pentru bănci.

Ana Birchall ne-a spus că a solicitat devansarea termenului de aplicare a acestei legi cel mai târziu la 1 septembrie 2016.