Descentralizarea administraţiei a împrăştiat corupţia

Corupţia din teritoriu este la fel de mare ca şi cea de la centru, iar autorităţile locale utilizează aceleaşi metode ilicite de îmbogăţire: concesionările şi achiziţiile publice. Acestea sînt concluziile unui studiu realizat de Centrul de Resurse Juridice (CRJ) şi Fundaţia pentru o Societate Deschisă (FSD), prezentate, ieri, de specialiştii celor două organizaţii civile. "Studiul demonstrează cît de multiple sînt mecanismele care au dus la generalizarea corupţiei şi cît de neputincioasă şi ineficientă este legea anticorupţie", a declarat preşedintele FSD, Renate Weber.

Studiul mai sus amintit arată că, la un an de la apariţia Legii Anticorupţie (161/2003), 37 de conducători de administraţie teritorială şi funcţionari locali, din 20 de judeţe, se află în stare de incompatibilitate. Printre aceştia, se numără 7 preşedinţi de consilii judeţene, 6 vicepreşedinţi de consilii, 5 consilieri judeţeni şi 19 funcţionari publici care nu au fost deranjaţi de nimeni, deşi legea care reglementează incompatibilităţile este în vigoare. De exemplu, la Tulcea, preşedintele, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, un consilier şi un funcţionar public sînt, cu toţii, membri în Consiliul de Administraţie sau Adunarea Generală a Acţionarilor de la societatea "Navrom" SA. Cazuri asemănătoare se întîlnesc şi la Arad, Sibiu, Bihor şi Bacău, conform studiului publicat ieri.

• Concesionările - o sursă continuă de îmbogăţire

"Corupţia descentralizată, cum am numit-o noi, apare atunci cînd un agent controlează un bun public şi încearcă, pe cont propriu, să-şi maximizeze venitul din corupţie", a afirmat autorul studiului, Radu Nicolae, de la CRJ, arătînd că, la nivel local, legea anticorupţie nu prea se aplică. Potrivit analizei, o modalitate de îmbogăţire a baronilor locali o reprezintă concesionarea terenurilor comunităţii. Pornind de la unele articole de presă, CRJ a descoperit că, la Tulcea, Consiliul Judeţean a concesionat un teren din Delta Dunării firmei Wela SA pentru construcţia de case de vacanţă.

Societatea în cauză îi are ca asociaţi tocmai pe deputatul PSD de Tulcea Dan Verbina şi soţia sa. Deşi contravine legii, contractul de concesiune prevede cedarea, pe o perioadă de 10 ani, a unei suprafeţe de 2.592 de hectare, cu o chirie de 6,8 doalari pe hectar. "Există zeci de astfel de concesionări pe an, în fiecare localitate", a punctat Radu Nicolae, precizînd că legea concesionărilor ajută corupţia, deoarece prevede confidenţialitatea acestor contracte.

• Directorii de instituţii publice dirijează contracte către propriile firme

Achiziţiile publice reprezintă un alt mijloc de îmbogăţire pe banii publici, potrivit studiului. În cazul Spitalului Judeţean din Alba, firma SC "MEDAR" SRL care a cîştigat în 2003 licitaţii în valoare de 750 de milioane de lei a aparţinut directorului spitalului.

În prezent, societatea aparţine socrului directorului, iar soţia sa este în continuare acţionar, situaţie perfect legală. "Legea Anticorupţie nu aplică prevederile conflictului de interese şi directorilor instituţiilor care gestionează banii publici", a constatat Radu Nicolae scăpările din lege, care sînt exploatate de administratorii instuţiilor publice.

• Administraţia publică locală, înţesată de nepoţii şefilor

În consiliile judeţene din 20 de judeţe (din cele 24 care au răspuns anchetei) s-a constatat că există funcţionari publici cu grade de rudenie între ei. Media celor înrudiţi este de 5,6%, însă există judeţe în care nepotismul este în floare. În Consiliul Judeţean Călăraşi, 20% dintre funcţionari sînt rude. Urmează Consiliile judeţene din Bihor (18,5%), Ilfov (13,3%) şi Buzău (11,7%). Studiul a luat în calcul doar funcţionarii publici înrudiţi, fiind multe cazuri de legături de rudenie între angajaţii Consilului Judeţean şi personalul altor instituţii.