DEŞI A AVUT PESTE DOI ANI LA DISPOZIŢIE, Guvernul vrea să acopere promisiunile către Rompetrol, prin ordonanţă de urgenţă

Statul s-a înţeles cu Rompetrol, încă de acum doi ani, să participe la un fond de investiţii, în cadrul memorandumului privind privatizarea "Rompetrol Rafinare", dar abia acum îşi creeză cadrul legal să îşi poată respecta promisiunea.

Ministerul Energiei a iniţiat un proiect de ordonanţă de urgenţă privind statutul de acţionar al statului, astfel încât acesta să poată participa la fondul de un miliard de dolari promis de kazahii de la KazMunazyGaz.

Potrivit proiectului, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri va putea înfiinţa societăţi, în numele statului, urmând să aibă dreptul de a participa la capitalul social al unor companii existente sau nou înfiinţate sau la majorarea capitalului social al firmelor unde deţine acţiuni.

Ministerul Energiei precizează că "urgenţa" adoptării actului normativ vine din necesitatea adoptării unor măsuri care să permită consolidarea poziţiei statului la operatorii economici la care Ministerul Energiei are calitatea de instituţie publică implicată, dictată de importanţa acestor operatori strategici pentru siguranţa sistemului energetic şi a economiei în ansamblul ei, dar şi din necesitatea derulării demersurilor necesare pentru înfiinţarea unei societăţi cu capital de stat care să participe la constituirea unui fond de investiţii, sub forma unei societăţi pe acţiuni, care va investi în proiecte din domeniul energetic din România, convenită prin Memorandumul de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Grup NV.

"Urgenţa" este însă inexplicabilă dacă ne gândim că memorandumul cu Rompetrol a fost semnat acum doi ani, iar autorităţile au avut la dispoziţie tot acest timp să rezolve situaţia. Strategia de privatizare a Rompetrol Rafinare a trecut de Guvern la finalul lunii iulie. În tot acest timp, prin înţelegerea cu Rompetrol, reprezentanţii statului şi-au luat angajamente care nu erau conforme cu legislaţia în vigoare, iar acum vor să se acopere, pe repede înainte.

La începutul anului, premierul Victor Ponta explica neîncasarea banilor de la KazMunayGaz pentru Rompetrol Rafinare, prin faptul că nu era finalizată "procedura".

Acum, "procedura" merge înainte, de teama sancţiunilor.

"În lipsa reglementării unui cadru legal care să acorde posibilitatea statului de a înfiinţa societăţi, există riscul atragerii răspunderii acestuia ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor asumate", se arată în documentul Ministerului Energiei.

În prezent, legislaţia în domeniul privatizării prevede o serie de interdicţii referitoare la conduita instituţiilor publice implicate în ceea ce priveşte cumpărarea de acţiuni emise de operatorii economici, dar şi participarea acestora la majorarea capitalului social al societăţilor, "fapt ce conduce la un tratament discriminatoriu al statului în raport de ceilalţi acţionari", conform proiectului de OUG, emis de minister.

Aceste restricţii împiedică statul să acţioneze ca un acţionar veritabil, neputând să îşi exercite in integrum drepturile conferite de lege, şi nici să acţioneze, în acelaşi timp, ca un investitor privat prudent, cu respectarea normelor comunitare în materie de concurenţă, notează reprezentanţii ministerului.

Finanţarea costurilor necesare participării la înfiinţarea noilor societăţi, participarea la capitalul social al unor companii existente sau nou înfiinţate sau majorarea capitalului social al societăţilor se va face din bugetul de venituri şi cheltuieli aferent activităţii de privatizare al Ministerului Energiei.

Strategia de privatizare a Rompetrol Rafinare SA, aprobată de Guvern, stabileşte vânzarea, la licitaţie cu strigare, a unui pachet de 11.775.349.451 acţiuni, reprezentând 26,6959% din capitalul social al Rompetrol Rafinare S.A. Constanţa (RRC).

Potrivit Guvernului, preţul de ofertă al pachetului de acţiuni va fi cel puţin egal cu valoarea lui nominală, iar licitaţia cu strigare va putea să se deruleze la un preţ în urcare faţă de cel de ofertă (licitaţie competitivă) sau în scădere (licitaţie olandeză), în funcţie de interesul manifestat de investitori. Potrivit Strategiei de privatizare, preţul de adjudecare a pachetului de acţiuni nu va fi mai mic de 200 milioane dolari, în caz contrar urmând să nu se finalizeze vânzarea.

Potrivit aceleeaşi Hotărâri a Guvernului, se mandatează Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, în calitatea sa de instituţie publică implicată şi administrator al acţiunilor, în numele statului român, a unui pachet semnificativ de acţiuni, care reprezintă 44,6959% din capitalul social al RRC, să deruleze acţiunile necesare pentru implementarea strategiei de privatizare.

Guvernul mai transmite că Memorandumul încheiat la data de 15 februarie 2013, aprobat de către Guvernul României prin H.G. nr. 35/2014, cu modificările ulterioare, reglementează termenii generali ai unei tranzacţii complexe între statul român şi The Rompetrol Group (după data de 6 martie 2014 cu denumirea KMG International N.V.), deţinut de grupul KazMunayGaz, care este structurată pe patru componente majore: un angajament de cumpărare din partea KMG International N.V. sau a unei societăţi afiliate acesteia a unui pachet minoritar de acţiuni, reprezentând 26,6959% din capitalul social al Rompetrol Rafinare, la un preţ minim de 200 milioane dolari; o garanţie de menţinere de către statul român a unei participaţii nediluate de 18% din capitalul social al RRC pe o perioadă de trei ani; constituirea unui fond de investiţii sub forma unei societăţi pe acţiuni, care va investi în proiecte energetice din România; ca o premisă a implementării tranzacţiei, vor trebui încetate toate litigiile şi măsurile administrative iniţiate de MFP împotriva RRC, ca urmare a conversiei în acţiuni a obligaţiunilor deţinute de statul român şi nerăscumpărate de RRC până la scadenţă.

KMG International N.V. Olanda deţine 48,1136% din titlurile RRC, în timp ce statul român are 44,6959%.

La începutul anului trecut, premierul Victor Ponta a solicitat ca memorandumul privind Rompetrol să fie adoptat de Executiv, spunând că, astfel, vrea să salveze compania şi imaginea ţării faţă de investitori.

Curtea Constituţională a României a decis, în luna noiembrie 2013, că legea prin care a fost aprobat memorandumul de înţelegere semnat de Rompetrol şi statul român, în legătură cu care preşedintele de atunci Traian Băsescu a formulat o sesizare, nu respectă principiile constituţionale privind claritatea şi previzibilitatea actelor normative.

Traian Băsescu a spus, la acea vreme, că nu a atacat pe fond memorandumul, în consecinţă acesta rămânând în vigoare, şi a afirmat că premierul Victor Ponta va trebui să şi-l asume prin hotărâre de guvern, "dacă simte nevoia", nu să-l treacă prin Parlament. Traian Băsescu a spus: "Domnul Ponta vrea să fure cu mâna Parlamentului 400 milioane de dolari. Datoria (n.r. companiei Rompetrol) era de 580 de milioane de dolari, iar domnul Ponta, ca să fie primit de preşedintele Kazahstanului, s-a grăbit să facă un memorandum, prin care este de acord ca partea kazahă să plătească doar 200 milioane de dolari în contul datoriei istorice a Rompetrolului, iar 380 de milioane de dolari îi anulează". Traian Băsescu a menţionat atunci că aceştia sunt bani publici, care ar fi trebuit să intre în bugetul statului, şi a criticat faptul că nu era prevăzută nicio sancţiune în acel memorandum, de partea Rompetrol, dacă nu se respectau obligaţiile.

Rompetrol Rafinare a înregistrat un profit net consolidat în valoare de aproximativ 18 milioane dolari în primul semestru al anului 2015, comparativ cu rezultatul net negativ raportat în aceeaşi perioadă a anului trecut, de -46,9 milioane dolari.