DESPRE SUBVENŢIA LA CĂLDURĂ Oprescu: "Nu mai pot să plătesc jumătate şi să acopăr eforturile cetăţeanului"

Actualizare 21:09 Uniunea Salvaţi Bucureştiul îi cere demisia lui Sorin Oprescu

Uniunea Salvaţi Bucureştiul transmite că primarul Sorin Oprescu îşi recunoaşte eşecul în cazul RADET şi, astfel îi cere oficialului demisia, potrivit unui comunicat remis redacţiei de către Nicuşor Dan, preşedintele grupului de iniţiativă.

"Sorin Oprescu este ultima persoană îndreptăţită să tragă un semnal de alarmă în legătură cu situaţia falimentară a RADET. El este direct răspunzător de această situaţie şi persoana responsabilă cu identificarea şi aplicarea unor soluţii viabile pentru sistemul de termoficare al Capitalei", se arată în document.

Nicuşor Dan transmite că declaraţia publică prin care Sorin Oprescu atrage atenţia că bucureştenii ar putea rămâne la iarnă fără apă caldă şi căldură din cauza situaţiei grave în care se află RADET, din punct de vedere financiar, dar şi material, reprezintă recunoaşterea publică a eşecului celor 7 ani de mandat la Primăria Capitalei.

"La finalul a două mandate de primar nu poţi veni să constaţi un eşec major al activităţii la Primărie, fără să îţi pui demisia pe masă. USB consideră că demisia reprezintă singura acţiune onorabilă care i-a mai rămas primarului Oprescu. Orice măsură anunţată sau promisă acum este tardivă şi lipsită de credibilitate, deoarece a avut la dispoziţie 7 ani, în care putea să ofere locuitorilor Capitalei un sistem de termoficare modern, adaptat la nevoile Bucureştiului. În schimb, în mandatul lui Oprescu, datoria RADET a crescut, de la 170 milioane euro, la 900 milioane euro, iar investiţiile au fost nule. Singura strategie a primarului Capitalei a fost cerşitul la guvern pentru ştergerea uriaşei datorii de 900 de milioane de euro, mascată în preluarea ELCEN de către RADET. Acum, când Curtea Constitutională susţine că un astfel de demers e neconstitutional, Oprescu vine, patetic, să «tragă un semnal de alarmă»", menţionează Nicuşor Dan.

Potrivit domniei sale, "Sorin Oprescu nu a fost însă preocupat de problemele reale ale bucureştenilor, cum ar fi alimentarea cu apă caldă şi căldură sau un sistem de transport civilizat, fiind concentrat exclusiv pe promisiuni populiste, pasate de la un mandat la altul. Realitatea ne arată că locuitorii Capitalei nu au nevoie acum de autostrăzi suspendate, de metrou suspendat sau de esplanadă cu căprioare, ci de condiţii decente de trai în casele lor şi de un transport civilizat. Oprescu a eşuat la acest capitol şi de aceea singura variantă rezonabilă pentru el şi bucureşteni este demisia sa din funcţia de Primar General".

Soluţii pentru ca bucureştenii să nu sufere de frig la iarnă în casele lor există, mai spune reprezentantul Uniunii Salvaţi Bucureştiul, adăugând că ele nu au legătură cu subvenţionarea risipei, aşa cum s-a întâmplat în mandatele lui Oprescu. USB propune un plan adecvat pentru problema căldurii, care presupune o investiţie de circa 1 miliard de euro, pentru 3-5 ani, în propriile generatoare de energie ale Primăriei, cu efectul reducerii costului gigacaloriei la 170 lei, faţă de circa 360 de lei cât ajunge azi, în mod real. "Bani pentru a dezvolta un asemenea plan există, mai ales dacă se mai renunţă la cheltuielile aberante cu panseluţe sau dacă se mai reduc costurile supradimensionate ale asfaltărilor anuale", conchide Nicuşor Dan.

---

Actualizare 15:55 RADET: Mai multe zone din Bucureşti ar putea rămâne fără agent termic la iarnă

Mai multe zone din Capitală ar putea rămâne fără agent termic la iarnă, a susţinut joi preşedintele Consiliului de Administraţie al RADET, Gabriel Dumitraşcu.

Tragem un semnal de alarmă că există riscul ca mari părţi din Bucureşti să nu poată fi alimentate cu agent termic iarna aceasta. Este vorba în general despre zona de est a Capitalei, dar şi despre câteva cartiere din zona de nord a Bucureştiului", a spus Gabriel Dumitraşcu într-o conferinţă de presă.

El a afirmat că neefectuarea acţiunilor prevăzute în "Planul de revizii şi reparaţii pentru anul 2015", care trebuie realizate în lunile de vară, duce în primul rând la scăderea siguranţei în exploatarea reţelei.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al RADET a spus că multe dintre lucrările urgente nu pot fi finalizate până la începerea sezonului de furnizare a agentului termic.

"Faţă de ceea ce ne-am propus, respectiv o alocare de aproximativ 10 milioane de lei pentru lucrările urgente prin deblocarea parţială a unor sume din contul Escrow, am reuşit să mobilizăm puţin mai mult de un sfert din această sumă şi să atacăm mai puţin de jumătate din lucrările prinse în lista de urgenţe. Ştiţi bine că banii care se colectează de la cetăţeni şi cei care vin din subvenţie se duc într-un cont Escrow, care prin mila şi bunăvoinţa colegilor de la Elcen sunt apoi dijmuiţi şi realocaţi parţial către noi. Din total încasări, adică 100%, în mod firesc pe cont Escrow, RADET ar trebui să-i revină 32 de procente din aceste sume. În fapt, Elcenul a pus poprire şi pe acest procent de 32, care prin voinţa ordonanţei 115 a legiuitorului ar trebui să rămână la dispoziţia RADET. Doar 6, 5 % din sumele încasate în contul Escrow ajung la RADET. Aceste sume sunt mai mult decât insuficiente pentru a susţine programul de reparaţii din această vară", a declarat Gabriel Dumitraşcu.

Potrivit domniei sale, citat într-un comunicat de presă, RADET a executat toate lucrările de reparaţii din surse proprii, atât financiare, cât şi umane, din cauza lipsei investiţiilor din ultimii 5 ani.

Totodată, RADET arată că având în vedere că după anul 2006, Primăria Municipiului Bucureşti nu a mai permis perioade de revizii, cu oprirea totală a agentului termic necesar la prepararea apei calde de consum, suprapunerea avariilor din timpul funcţionării cu lucrările de reparaţii au dus la utilizarea non-stop a utilajelor, dar şi la creşterea numărului de ore de oprire a apei calde pentru consumatori.

Lipsa fondurilor necesare pentru lucrările de investiţii din ultimii 4 ani a dus la sistarea acestora începând cu finalul anului 2012, susţine instituţia.

Potrivit acesteia, sistemul de termoficare are uzură mare, probleme multiple şi frecvente în funcţionare, lucru care se reflectă în asigurarea parametrilor optimi şi a continuităţii furnizării agentului termic.

Din cei 996,781 kilometri de reţea primară şi 2.949,46 kilometri de reţea secundară, aproximativ 81%, respectiv 54% au o vechime de peste 20 ani, structurată după cum urmează:

1. Categorie conducte risc minim: au fost încadrate în această categorie tronsoanele de conductă primară cu o vechime mai mică de 10 ani, respectiv 109, 031 km ( 10.90% din total).

2. Categorie conducte risc mediu: au fost încadrate în această categorie tronsoanele de conducte primară cu vechime cuprinsă între 10 şi 20 de ani, respectiv 80,236 km ( 8.00 % din total).

3. Categorie conducte risc maxim: au fost încadrate în această categorie tronsoanele de conducte primară cu vechime mai mare de 20 ani şi cele la care, în ultimii ani, au fost efectuate mai multe intervenţii; tronsoanele de conducte primară cu vechime cuprinsă între 20 şi 25 de ani, respectiv 129,450 km ( 13 % din total); tronsoanele de conducte primară cu vechime mai mare de 25 de ani, respectiv 678, 064 km ( reprezentând aproximativ 68 % din total).

Neefectuarea acţiunilor prevăzute în "Planul de revizii şi reparaţii pentru anul 2015" care trebuie realizate în lunile de vară duce în primul rând la scăderea siguranţei în exploatarea reţelei şi poate cauza chiar imposibilitatea livrării agentului termic în anumite zone ale Capitalei în iarna următoare, arată RADET.

"Având în vedere prevederile HG 2139/2004 ce indică durata normală de funcţionare a conductelor, în acest moment, un procent însemnat din reţelele primară şi secundară ar fi trebuit să fie înlocuite pentru a doua oară de la punerea lor în funcţiune. În consecinţă, este imperios necesară, ca primă urgenţă, înlocuirea a 5 kilometri de reţea primară (0,5 % din totalul conductei şi a 56,9 kilometri de reţea secundară ( 2.04 % din totalul conductei secundare).

În prezent, lipsa CET Pipera, desfiinţat în anul 2009, şi a CET Titan, desfiinţat în anul 2014, a făcut ca zona de Nord a Capitalei (Dorobanţi, Aviaţiei, Stefan cel Mare, Fundeni) să fie preluată de către CET Grozăveşti şi de CET Sud.

Deşi CET-urile pot funcţiona interconectate, există zone - capete de reţele, care nu au alternativă de funcţionare, ca de exemplu cartierul Aviaţiei sau zona Dudeşti - Pantelimon. Pentru zona Dudeşti - Pantelimon în anul 2014 s-au făcut eforturi în menţinerea în funcţiune a acestui tronson şi alimentarea a trei consumatori, prin înlocuirea a aproximativ 400 de metri liniari de conductă. La sfârşitul sezonului de iarnă 2014 - 2015, s-a constatat că reţeaua trebuie înlocuită în totalitate, acest lucru însemnând înlocuirea a aproximativ 2.800 de metri liniari de conductă", se arată în comunicat.

Potrivit acestui, planul de revizii şi reparaţii pe anul 2015 prevede înlocuirea a cca 18 km de reţea primară, vane de sectorizare, compensatori, suporţi, role, puncte fixe, izolaţie.

Necesităţile care au stat la baza construcţiei acestui plan sunt următoarele: Creşterea siguranţei în exploatare; Micşorarea cantităţii de apă de adaos la valoarea prevazută în buget; Scăderea numărului de incidente şi avarii în sezonul de iarnă 2015 - 2016; Scăderea timpului mediu de remediere a unei avarii; Asigurarea parametrilor la punctele termice şi menţinerea confortului termic pentru clienţii regiei; Reducerea reclamaţiilor în care se menţionează lipsa parametrilor de funcţionare; Eliminarea amenzilor primite de la OPC; Eliminarea cauzelor ce generează stornări.

Având în vedere cele de mai sus, RADET consideră că nerespectarea măsurilor incluse în "Planul de revizii şi reparaţii pentru anul 2015" propus pentru lunile de vară va duce la scăderea siguranţei în exploatarea reţelelor. Astfel, producerea unei avarii, care va avea la rândul ei drept consecinţă oprirea agentului termic pentru apa caldă menajeră şi oprirea furnizării căldurii, va avea un impact major pentru locuitorii Capitalei.

În lipsa unor investiţii majore din partea proprietarului, respectiv Primăria Municipiului Bucureşti, se creează premisele de oprire a întregului sistem de termoficare, mai scrie compania.

RADET arată că nefuncţionarea timp de o zi a sistemului de termoficare înseamnă 28.000 de Gcal nevândute, aproximativ 1.000 de puncte termice urbane, industriale nefuncţionale, un număr de 103 şcoli, 76 grădiniţe şi creşe, 22 spitale, 42 licee, 27 de unităţi de învăţământ superior, 310 de agenţi economic fără căldură şi apă caldă, adică aproximativ 1.200.000 de bucureşteni care vor rămâne fără energie termică, lucru fără precedent pentru viaţa în secolul XXI, într-o Capitală europeană .

În consecinţă, o urmare firească a acestei situaţii va duce la creşterea exponenţială a numărului de debranşări de la sistemul centralizat de termoficare. Din punct de vedere contractual, regia poate fi acţionaţă în instanţă de către clienţii afectaţi, consecinţele financiare fiind catastrofale pentru activitatea RADET.

Din punct de vedere al rezultatelor financiare ale regiei RADET precizează că rezultatul din exploatare are o evoluţie descrescătoare, iar în 2014, veniturile din exploatare sunt devansate de cheltuielile din exploatare, astfel că, rezultatul este o pierdere în cuantum de 308.844.275 de lei.

În ceea ce priveşte rezultatul net al exerciţiului financiar, acesta are o evoluţie descrescătoare. Astfel, în primul an, acesta se finalizează cu pierdere de 290.472.875 lei, în al doilea an cu pierdere de 289.429.868 lei urmând ca, în ultimul an, acesta să înregistreze o creştere negativă, ajungând la valoarea de 308.844.275 lei.

Ca o concluzie generală, activitatea regiei a fost nerentabilă înregistrând pierderi, apogeul fiind înregistrat în ultimul an, când pierderea înregistrată a fost de 308.844.275 lei.

Din analizele economico - financiare evidenţiate mai sus se poate observa cu claritate faptul că patrimoniul RADET Bucureşti s-a caracterizat pe tot parcursul perioadei analizate printr-o lipsă de lichidităţi.

Totodată, se poate observa faptul că, activitatea regiei este caracterizată de pierdere pe parcursul întregii perioade analizate.

Potrivit RADET, bugetul de venituri şi cheltuieli a fost aprobat, pe întreaga perioadă analizată, cu un deficit de aproximativ 10%, cauza principală fiind datoriile istorice către Electrocentrale Bucureşti.

Nerealizarea veniturilor programate a fost generată de scăderea cantităţii de energie

termică, care la rândul ei a fost cauzată de: creşterea numărului de avarii şi implicit a duratei de nefuncţionare a sistemului; reducerea numărului de consumatori prin debranşare, sau economie prin utilizarea repartitoarelor; reabilitarea termică a imobilelor; schimbarea climei.

În prezent, RADET Bucureşti practică tarifele aprobate în anul 2011, în timp ce furnizorii de energie termică, apă, gaze naturale, etc. au majorat anual preţurile.

Tarifele practicate de RADET şi anume tariful de transport pentru clienţii alimentaţi din punctele termice proprii şi tariful de transport şi distribuţie pentru clienţii alimentaţi din punctele termice urbane, sunt cele aprobate prin HCGMB 142/2011.

RADET Bucureşti precizează că a reuşit să obţină prin avizul ANRSC nr. 317038/09.07.2015 o ajustare de tarif care a fost transmis către Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) în vederea aprobării.

Regia menţioenază faptul că, la data prezentei, Primăria Capitalei are de achitat către RADET Bucureşti, suma de 434.765.656,53 de lei, care reprezintă contravaloarea subvenţiei pentru perioada cuprinsă între lunile decembrie 2014 - mai 2015.

Popririle succesive şi importante au fost de la 50% până la 100% pe parcursul anului 2014 şi până în prezent. Astfel, acum, conturile regiei sunt supuse popririi de 100%, cu excepţia cotei cuvenită RADET Bucureşti, conform contului Escrow, care este supusă popririi în pondere de 80%, motiv pentru care regia funcţionează şi aici putem spune că în fapt "supravieţuieşte" cu surse financiare minime, respectiv sume zilnice cuprinse între 34.000 şi 80.000 de lei;

Posibilităţile reduse de a face faţă obligaţiilor de plată şi susţinerea activităţii din fonduri proprii, capitalurile proprii înregistrând valori negative pe tot parcursul perioadei, ceea ce denotă risc de insolvabilitate. Astfel capitalurile proprii au înregistrat valori negative pe fondul înregistrării unui rezultat net al exerciţiului negativ.

Dificultăţile întâmpinate în privinţa recuperării creanţelor, au dus la înrăutăţirea situaţiei în ceea ce priveşte lichidităţile, astfel că, echilibrul financiar este influenţat în mod nevaforabil şi a dus la apariţia stării de încetare de plăţi.

Valoarea redusă a disponibilităţilor băneşti a dus la imposibilitatea plăţilor facturilor scadente. Ulterior, neachitarea în mod repetat a acestor facturi a avut ca şi consecinţă directă, agravarea situaţiei financiare a regiei, precum şi aplicarea de penalităţi succesive. În timp valoarea datoriilor a devenit foarte mare, peste nivelul activelor, iar regia nu le mai poate face faţă.

Deşi declinul RADET Bucureşti este evident, activitatea regiei a fost continuată pentru asigurarea serviciului de utilitate publică. Acest lucru a fost o decizie cu implicaţii sociale, continuarea activităţii neprofitabile fiind dispusă în interesul comunităţii, conchide Regia.

(E.D.)

---

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat astăzi că PMB nu mai are bani să subvenţioneze în aceeaşi măsură ca până acum majorările de tarife aprobate de ANRE şi ANRSC pentru producerea energiei şi pentru tariful de distribuţie.

"Eu să semnez o expunere de motive şi să aduc la 400 de lei gigacaloria nu am de unde. Nu mai pot să plătesc jumătate şi să acopăr eforturile cetăţeanului. Nu mai am bani să pot să compensez în aceeaşi măsură. Dacă există majorări de la ELCEN, şi există, şi majorări aprobate de către ANRSC, nu mai pot să ţin această protecţie a populaţiei pe loc şi atunci preţurile o să crească necontrolat", a afirmat Oprescu, într-o conferinţă de presă.

El a menţionat că suma pe care o poate suporta Primăria Capitalei este de numai 25 de milioane de lei, respectiv 200 de lei să suporte populaţia şi jumătate PMB.

"Ipotetic, dacă aş avea bani, şi am făcut noi câteva determinări, 25 de milioane de lei pot fi suportaţi, însă 50 de milioane deja nu mai pot fi suportaţi. Nu suportă bugetul. Sunt cifre clare. Ce să suporte? Că oricâţi bani aş da, RADET-ul este în lipsă acută de bani. Gigacaloria este undeva la 380 de lei şi la distribuţie ar ajunge la 400 de lei", a explicat Oprescu.

În opinia sa, singura soluţie pentru ieşirea din "cercul vicios" al datoriilor RADET faţă de ELCEN este fuzionarea celor două regii, dar acest lucru nu este posibil fără clarificarea la Curtea Constituţională a existenţei sau nu a unui conflict de neconstituţionalitate în această speţă.

"Este normal să se pronunţe CCR separat pe această speţă şi, în acest sens, rog pe cei îndrituiţi de lege să facă acest demers. Nu poţi să compari situaţia portului Constanţa cu situaţia RADET - ELCEN, aşa cum invoca domnul ministru al Energiei, Gerea, de parcă ar fi ministrul Transporturilor şi nu al Energiei", a precizat Oprescu.