Destinul minunat al României

Bursa va atinge tranzacţii zilnice de 300 de milioane de euro

Interviul cu domnul Stere Farmache, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), acordat în regim de exclusivitate ziarului "BURSA", survine scurt timp după cel al Guvernatorului Mugur Isărescu.

Astfel, cititorii ziarului "BURSA" - oamenii de afaceri - acced la cele mai avizate două voci în domeniul băncilor şi finanţelor, în acest început de an neliniştitor în care se conturează tot mai accentuat criza financiară internaţională.

Vom fi antrenaţi în turbulenţe, afacerile ne sunt în pericol?

Răspunsul dobândeşte temeiuri mai solide în urma acestor interviuri.

Preşedintele Bursei de Valori ne furnizează motive pentru un optimism sobru, moderat, reţinut. Domnul Stere Farmache menţionează posibilitatea noastră să urmăm o altă soartă, pentru că ne aflăm la un alt ceas al dezvoltării, fără ca aceasta să însemne că ne-am decupla de la tendinţele mondiale.

Titlul "Destinul minunat al României" ar putea să pară exagerat faţă de rezervele pe care şi le administrează opinia preşedintelui BVB; am dorit să subliniem, însă, fermitatea credinţei sale explicite că ne aflăm pe o linie evolutivă benefică - o convingere care îi conferă nota distinctă între personalităţile vremii.

Interviul este amplu şi de aceea a fost secţionat în două episoade.

Nu rataţi ziarul "BURSA" de mâine!

Reporter: A trecut mai bine de o lună din mandatul dumneavoastră de preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti: în termenii ocupaţiei dumneavoas­tră, asta se exprimă ca 4% din mandat. Aţi îndeplinit 4% din obiectivele mandatului?

Stere Farmache: Nu a trecut încă nicio clipă din acest mandat, întrucât aşteptăm validarea de la CNVM, care urmează să fie dată.

Reporter: Este un răspuns?

Stere Farmache: Este un raspuns care ţine cont de rigoarea cu care a fost formulată întrebarea.

Reporter: Dar există nişte obiective în mandatul dumneavoastră?

Stere Farmache: Da, sunt obiectivele Bursei, în care am crezut întotdeauna şi care sunt legate de atingerea unei mase critice a volumelor de tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti. Atingerea masei critice înseamnă pentru Bursa de Valori şi poziţionarea pe o platformă de la care poţi să ai un cuvânt greu de spus în competiţia între Burse.

Reporter: Vă referiţi la competiţia regională?

Stere Farmache: Mă refer în primul rând la competiţia regională pentru că Bursa de la Bucureşti face parte în primul rând din această "ligă regională". Comparaţia cu celelalte burse europene nu este lipsită de interes, însă este clar că bursele respective sunt burse mature, consacrate, şi care funcţionează în economii de piaţă cu tradiţie şi în economii cu dimensiuni de departe mai mari decât dimensiunea României.

Obiectivele Bursei de Valori se subsumează acestui obiectiv central care poate fi măsurat printr-o serie de indicatori, cum ar fi cifra de afaceri, valoa­rea tranzacţiilor, capitalizarea bursieră sau numărul de IPO-uri (n.r. initial public offer - ofertă publică iniţială) pe care piaţa de capital din România este capabilă să le absoarbă.

Reporter: Puteţi pune nişte steguleţe pe ţările care reprezintă regiunea despre care vorbim?

Stere Farmache: Când se vorbeşte de regiune, Bursa de la Bucureşti este adesea luată în calcul ca făcând parte din Sud-Estul Europei sau din Europa Centrală şi de Est. Ambele poziţionări, cred eu că sunt perfect valabile. Apartenenţa la una sau alta din regiuni nu schimbă fundamental datele problemei, pentru că ambele regiuni pun aceleaşi ţinte pentru Bursa de Valori.

Reporter: Vorbim, la modul concret, de Bulgaria, Moldova, Slovenia, Republica Cehă, Polonia...

Stere Farmache: Da.

Reporter: Ucraina?

Stere Farmache: Şi Ucraina. Dar Ucraina se află la graniţa a ceea ce numim regiune central şi est europeană şi pe deasupra nu este parte a Uniunii Europene.

Reporter: Şi Istanbul?

Stere Farmache: Istanbul cred că este o bursă care poate fi luată în calcul ca bază de raportare, dar este o bursă care, ca şi Atena, are în spate multe decenii de funcţionare neîntreruptă.

Atunci când se pune problema competiţiei cu aceste Burse trebuie să ţinem cont de această situaţie şi de tradiţia lor.

Reporter: Masă critică ce înseamnă? La cine ne raportăm când calculăm masa critică?

Stere Farmache: Evident că te raportezi la indicatorii generaţi de alte burse. Dar prin masa critică cred că trebuie să înţelegem acel punct pe care îl atinge o Bursă de Valori, acel nivel al indicatorilor bursieri care îţi dă garanţia că nu mai există şanse de întoarcere la un nivel de piaţă pur emergentă. Adică nu mai există "probabilitatea" ca Bursa să se confrunte cu experienţele pe care le-a trăit în primii săi ani de funcţionare: dificultăţi privind situaţia sa financiară, situaţii de volume de tranzacţionare nesemnificative, sau situaţii în care Bursa să nu poată fi luată serios în calculul finanţării unei companii, cum ştim că se întâmpla în anii 1996 - 1999. Atingerea masei critice presupune atingerea acelui nivel de dezvoltare de la care un regres semnficativ nu mai este posibil.

Reporter: Bursa varşoviană la un moment dat depăşise Viena la valoarea zilnică a tranzacţiilor.

Stere Farmache: Da, acum cred că sunt undeva la niveluri comparabile.

Reporter: Am putea spune că Bursa din Polonia a atins masa critică? Poate că Viena care este demult la nivelul ăsta şi-a atins masa critica sau este chiar la limita de sus.

Stere Farmache: De câte ori vorbim de o bursă cred că este bine să ne raportam la lucruri comparabile pentru că, într-adevăr, Polonia este o ţară Central Europeană, care a păşit relativ recent pe calea descoperirii capitalismului, însă este de dimensiuni apreciabile, este nu numai o ţară importantă în regiune, dar importantă şi în Uniunea Europeană. Prin urmare, chiar dacă Bursa din Polonia nu este în acest moment peste Bursa din Viena, cred că are un potenţial mult mai ridicat de creştere.

Reporter: Dintr-un anume punct de vedere, noi suntem comparabili cu Polonia.

Stere Farmache: Da, suntem a doua ţară ca marime din noul val de ţări membre ale Uniunii Europene şi cred că avem motive foarte serioase să intrăm în competiţie şi să ne dorim să ne apropiem şi (de ce nu) chiar să depăşim nivelurile bursei din Polonia.

Reporter: Am putea aproxima pragul masei critice despre care vorbiţi în jur de 300 milioane euro tranzacţii zilnice?

Stere Farmache: Bursa din Polonia se apropie de acest nivel în acest moment, iar Bursa din Viena se afla deja peste acest prag. Atentie însă: atunci când privim cele aproximativ 700 - 800 milioane euro pe zi realizate de WBAG trebuie să avem în vedere că ei raportează în sistem "double counting". Depinde pe ce statistici ne uităm pentru că ei iau în calcul şi vânzarea şi cumpărarea şi atunci le adună. Noi luăm o singură parte în calcul.

Reporter: Noi de ce facem aşa?

Stere Farmache: Aşa procedează cea mai mare parte a burselor. La un moment dat a existat şi la noi intenţia de a introduce acest mod de raportare, în dorinţa de a părea cât mai mari, dar este bine să rămânem consecvenţi pentru a putea asigura continuitatea şi comparabilitatea datelor statistice. Altfel ar fi apărut un salt surprinzător. În ceea ce priveşte Bursa din Polonia, în opinia mea, cred că este o bursă care atinsese o masă critică chiar atunci când avea tranzacţii de aproximativ 100 milioane de euro/zi şi asta se întâmpla acum un an jumătate - doi.

Reporter: Vreţi să spuneţi că pentru Bursa noastră, masa critică se situează la 100-150 de milioane de euro pentru tranzacţiile zilnice?

Stere Farmache: Da, undeva pe acolo... Dar pentru mine este clar că Bursa de Valori Bucureşti va ajunge la un moment dat la 300 milioane euro tranzacţii zilnice. Sunt absolut convins de acest lucru.

Reporter: Când? Cum? De ce? Potenţialul ţării o justifică?

Stere Farmache: Atenţie că nu dau un orizont de timp, dar cu siguranţă potenţialul ţării o justifică. Pentru că România, chiar şi influenţată temporar de anumite turbulenţe internaţionale, cred că este nevoită să intre pe un culoar de creştere, culoar de creştere pe care eu îl consider ca un destin, un culoar de creştere firească în contextul în care se găseşte. Mă bazez pe faptul că România este o ţară europeana şi că unul din procesele pe care trebuie să-l parcurgă singură (sau ajutată) este acela de convergenţă economică reală cu Uniunea Europeană. Ori asta înseamnă un ritm de creştere economică superior mediei europene şi aceasta presupune implicit dezvoltarea pieţei financiare, funcţionarea poate nu în plin, dar funcţionarea la parametri superiori a pieţei financiare şi a pieţei de capital în România. În plus, dimensiunea ţării poate să susţină un asemenea nivel de dezvoltare a pieţei finanaciare şi de capital.

Cred că aceasta este perspectiva firească a lucrurilor si atunci când încercăm să facem prognoze este bine să ne detaşăm oarecum de conjunctura actuală, care poate fi doar temporară. Nu aş vrea nici să spun că dacă în cinci ani, din 2001, BVB şi-a crescut capitalizarea bursieră de la un miliard la 20 miliarde euro, putem extrapola ca atare după regula de trei simplă, pentru că nu funcţionează în toate cazurile. Dar în orice caz, evoluţiile din ultimii cinci ani pot să reprezinte o sugestie pentru ce se va putea întâmpla în perspectivă.

Sigur că lucrurile sunt greu de cuantificat cu exactitate pentru că unul din motoarele de creştere ale pieţei este dat de finanţările care se fac prin piaţa de capital. Şi aici nu sunt deocamdată foarte multe exemple de succes care pot fi date în România. Deşi există un număr limitat de cazuri, acestea arată cu prisosinţă că piaţa poate juca acest rol de finanţare, lucru demonstrat în cazurile "Transelectrica" şi "Transgaz". Experienţa acestor IPO-uri arată că există capacitatea de absorbţie a pieţei. Subscrierea la "Transgaz" - de 1,6 miliarde de euro -- reprezintă o sumă care ne-ar fi speriat în 2000. Deci piaţa are capacitate de absorbţie dacă oferta satisface două condiţii: să aibă o anumită dimensiune şi o anumită calitate pentru a pune în valoare virtuţile pieţei de capital. Şi în acest context ar trebui să adaug că 2007 a fost anul în care noi am pregătit terenul pentru anul 2008 şi pentru cei care vor urma. Informaţiile pe care le avem din contactele directe relevă că un număr de societăţi se pregătesc să facă pasul spre listare în 2008.

Reporter: Ce tulpiniţe ies din seminţele din 2007?

Stere Farmache: Ca să iasă tulpiniţe trebuie să fie şi vreme frumoasă. Să fie ploaie, nu grindină. Trebuie să fie factori care să susţină şi să dezvolte creşterea şi apariţia naturală a acestor tulpiniţe. Iar vremea probabilă nu mai depinde acum de "staţiile meteorologice" locale, ci este mai degrabă rezultatul previziunilor pe care le fac sateliţii.

Reporter: Privitor la optimismul care se degajă din ceea ce ne-aţi spus până acum în privinţa dezvoltării pieţei noastre, a perspectivei sale şi a virtuţilor pe care le are latente...

Stere Farmache: Nu am avansat însă şi un orizont de timp. Pentru că la finalul anului 2007 mi-am exprimat un optimism moderat pentru 2008.

Reporter: Opiniile cu privire la creşterea economică a României în 2008 sunt împărţite. Unii spun că au trecut şapte ani buni şi că urmează cei şapte ani secetoşi, precum vacile slabe şi vacile grase din Vechiul Testament. Guvernatorul Mugur Isărescu spune, în schimb, că avem toate şansele ca şi în următorii şapte ani să înregistrăm creştere economică, pe care cel puţin pentru anul 2008 o vede undeva la 5%, şi mai departe tot aşa. Cu toate acestea, rămân îngrijorat de cele şapte vaci slabe. Lucrurile nu arată bine în acest moment: avem o inflaţie care nu a putut fi ţinută la sfârşitul anului 2007, avem deficitul de cont curent, avem o recoltă care atârnă de ploaie, nu avem cereale în depozit şi prima recoltă e undeva după 20 iunie, există riscul de "second round", adică dacă stai cu inflaţia ridicată vreo două luni încep să apară cereri salariale şi intri pe spirala inflaţionistă, în exterior ai o criză financiară internaţională generată de americani, de creditele imobiliare, ai forumul de la Davos care se încheie mohorât, oamenii sunt timizi în a vorbi despre creştere. Când o criză internaţională se cronicizează, nu ştim cât ţine. Cea de la 1930 a început la 1929 şi a ţinut până în 1933...

Stere Farmache: Mie nu prea îmi place să vorbesc despre ce ţi se întâmplă din cauza altora, pentru că pare o scuză, dar în cadrul pieţelor financiare şi mai ales în ceea ce priveşte bursele chiar este dificil să te situezi în afara acestor influenţe, oricât de mult ne-am dori.

Reporter: În ce măsură ne afectează şi în ce măsură nu ne afectează criza internaţională?

Stere Farmache: Cred că astazi nu mai putem să facem niciun fel de judecată, niciun fel de analiză şi niciun fel de prognoză asupra creşterii dacă ignorăm total tendinţele pieţelor internaţionale.

Reporter: De ce? Cum ne legăm? Prin ce mecanisme?

Stere Farmache: Cred că pot fi identificate două planuri: unul legat de ponderea pe care investitorii străini o au în economia tranzacţiilor bursiere (investitori care iau decizii după o analiză a evoluţiilor la nivel regional sau global) şi celălalt legat de reacţiile de natură emoţională ale investitorilor locali la mişcările mai abrupte care se produc pe marile burse ale lumii. Efectul suprapus al acestor două planuri a făcut ca în acest an evoluţiile de la BVB să fie mult mai evident corelate cu ceea ce se întâmplă la nivel internaţional.

Reporter: La momentul crizei asiatice nu ne legam, la momentul crizei ruseşti nu ne legam, de când suntem noi legaţi de ceea ce se petrece aiurea?

Stere Farmache: Acum legătura este mult mai clară şi ea cred că a fost potenţată de liberalizarea totală a contului de capital, care a permis capitalurilor străine să intre şi să iasă din ţară fără restricţii. De aceea, logica proprie fluxurilor financiare poate pune în plan secund fundamentele macroeconomice sau performanţele financiare ale unei companii. Aceste efecte nu pot fi însă de durată şi, la un anumit moment dat, investitorii vor reacţiona, în primul rând, la informaţiile care vin dinspre companiile emitente, ceea ce poate să determine un oarecare decuplaj de pieţele financiare internaţionale.

Reporter: Cum se întâmplă pe piaţa imobiliară.

Stere Farmache: Exact. Este cel mai bun exemplu. Ceea ce nu înseamnă că piaţa este la adapost. Nu vreau să spun nici lucrul ăsta, însa cred că activele din România au un potenţial de valorificare care nu va fi uitat de investitori. Şi atunci pun în balanţă influenţele internaţionale, starea de prudenţă a oricărui investitor vis-a-vis de orice piaţă, faţă de situaţia concretă din România, unde tocmai au descoperit oportunităţi şi nu cred eu că investitorii le vor întoarce spatele.

Reporter: Guvernatorul Mugur Isărescu vorbea despre schimbarea de sentiment a pieţelor şi că investitorii ne-au întors spatele, într-o măsură. Au fost semnale date de indicatorii macroeconomici.

Stere Farmache: Da, este clar că nu este vorba numai de influenţa, foarte des invocată, a pieţelor internaţionale. Este vorba evident şi de ratarea unor ţinte macroeconomice pe care şi le-a propus România, însă cred că situaţia nu trebuie să fie dramatizată.

Reporter: Prin ce mecanism suntem conectaţi la evoluţia pieţelor străine? Pe piaţa noastră activează aceiaşi investitori ca acolo?

Stere Farmache: S-a schimbat categoric şi structura investitorilor la bursă. Dacă este să compar situaţia de astăzi cu perioada de criză a pieţei de capital din 1997 - 1998... în primul rând că piaţa de atunci era abia la început, era o piaţă pur emergentă, cu valori foarte mici ale indicatorilor bursieri şi cu o participare a investiţiei străine de 80%.

La sfârşitul anului 2007, investitorii străini deţineau o pondere de 44% în economia bursei de valori. Sunt investitori care în mod evident realizează plasamente şi pe alte pieţe emergente sau pe pieţe dezvoltate şi este firesc că o atitudinea pe care şi-o pot forma la un moment dat să se răsfrângă asupra tuturor pieţelor pe care activeaza. Şi este normal ca această percepţie a lor cu privire la viitorul pieţelor să şi-o manifeste pe toate pieţele. Sunt însă şi investitori străini care cunosc mai bine România şi care iau decizii de investire privind în primul rând la datele economice fundamentale.