DEVALORIZAREA YUANULUI Elefantul chinez sparge porţelanul planetar

Devalorizarea yuanului se încadrează într-un război al valutelor care se poartă, opinează economistul Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR).

Potrivit domniei sale, sunt mai multe perspective din care putem judeca deprecierea yuanului, FMI salutând această măsură, pentru că este o flexibilizare a mişcării cursului.

"În contextul în care yuanul are veleităţi să devină monedă de rezervă, este important ca moneda chineză să aibă un curs cât mai liber, iar contul de capital să fie cât mai echilibrat.

Caracteristica monedelor de rezervă este să aibă o mişcare relativ liberă. Un curs de schimb, dacă nu exprimă tendinţele profunde din economia globală, ridică multe semne de întrebare", ne-a explicat domnul Dăianu, considerând că o incertitudine marcantă a dinamicii economiei în China reprezintă o altă perspectivă a situaţiei actuale.

Pentru China, o creştere anuală de sub 7% creează probleme, pentru că în această ţară, unde migraţia este foarte puternică, este nevoie de formare a locurilor de muncă.

În ceea ce priveşte situarea ei în context global, China a avut surplusuri externe foarte mari, atât din punct de vedere comercial, cât şi al contului curent, potrivit domnului Dăianu, care subliniază că economia chineză, în ultimele decenii, a crescut pe fondul exporturilor nete. În ultimii 4-5 ani, China a încercat o rebalansare a motoarelor economiei prin deplasarea accentului către cererea internă, respectiv către consum. În acest scop a fost tolerată aprecierea yuanului, a menţionat economistul Daniel Dăianu, evidenţiind, însă, că există şi un revers al medaliei.

Domnia sa ne-a declarat: "Faptul că s-a încercat o deplasare a accentului către cererea internă a însemnat şi inflamarea unor bule speculative. Se observă că nu s-a reuşit o menţinere a vitezei de creştere economică de peste 7,5%. Există o teamă a autorităţilor chineze pentru ca economia să nu încetinească foarte mult şi din raţiuni legate de creşterea locurilor de muncă, dar şi ca să nu apară mişcări sociale".

Utilizarea cursului valutar ca mijloc de stimulare a exporturilor se practică în economia globală, a evidenţiat Daniel Dăianu, adăugând că această depreciere rămâne controlată.

• Dăianu: "Când se mişcă elefantul chinez, sunt afectate şi celelalte ţări"

Ca urmare a deprecierii yuanului, vor fi afectate ţări care au relaţii comerciale consistente cu China, ne-a spus Daniel Dăianu, precizând că, la devalorizarea monedei chineze, vor reacţiona atât exportatorii americani, cât şi cei europeni şi, evident, exportatorii din Asia.

"Când se mişcă elefantul chinez, sunt afectate şi celelalte ţări", susţine economistul, arătând că India este o regiune foarte dinamică pe plan mondial şi că, în ciuda evoluţiei pozitive a economiei americane, ceea ce se întâmplă în China nu este de bun augur pentru economia globală.

"Situaţia rămâne complicată în economia mondială, încă avem bule speculative care nu s-au spart, există tensiuni comerciale ilustrate şi de războiul valutar", a conchis domnul Dăianu.

Domnia sa este de părere că România va fi afectată în mod indirect, în măsura în care economia europeană va avea de suferit. Economistul apreciază că situaţia din China reprezintă încă o dovadă că, în asemenea circumstanţe care au loc pe plan internaţional, este esenţial să ne menţinem echilibrele economice.

"România trebuie să-şi întărească economia, nu să o fragilizeze. Trebuie să nu avem deficite mai mari, să ne menţinem bufferele, să găsim căi de sprijin ale investitorilor, să utilizăm la maxim şi în mod eficient fondurile europene. În continuare economia globală este supusă intemperiilor, iar noi trebuie să ne protejăm".

Subliniind că, în urma scăderii yuanului, exporturile Chinei vor creşte, Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), evidenţiază că relaţiile comerciale dintre România şi China vor fi afectate, adăugând, însă, că noi avem o pondere extrem de mică a exporturilor către statul chinez, în totalul vânzărilor în afara ţării.

"Relaţiile comerciale ale Chinei cu alte ţări vor avea de suferit, întrucât culoarul chinez de importuri se va îngusta foarte mult. China a luat această măsură de devalorizare a yuanului pentru creşterea exporturilor. Este o mare frământare în China, dar va fi şi mai rău dacă vor apărea mişcări sociale", a concluzionat Mihai Ionescu.

Cele mai puternice ţări vor avea de suferit în urma situaţiei din China, ne-a spus analistul economic Ionel Blăncluescu. Potrivit domniei sale, prima dintre acestea este Germania, care are o expunere pe China de circa 60 de miliarde de euro. Foarte grav pentru Germania este că are o participaţie imensă pe China în acţiunile companiilor. Mai este şi Franţa, care exportă mult pe piaţa chineză, mai ales produse din industria auto, dar nu numai, şi multe alte ţări care colaborează, din punct de vedere comercial, cu chinezii, cum ar fi Brazilia sau Rusia, comentează analistul economic Ionel Blănculescu.

China este foarte prezentă şi în Africa, pe partea de resurse naturale, atrage atenţia economistul, care consideră că efectele nu vor fi foarte mari pe această piaţă, dar că, totuşi, valul se va simţi într-o oarecare măsură.

• Blănculescu: "România este recomandată ca ţara numărul unu unde pot merge investitorii din China"

Nu putem să ascundem că Republica Chineză se apropie de faza contracţiei, aceasta fiind a treia etapă din ciclul economic, consideră analistul economic Ionel Blănculescu.

"Este cunoscut faptul că un ciclu economic are patru faze - relansarea, apogeul, contracţia şi criza. Aceste etape sunt ca anotimpurile, nimeni nu are cum să le anuleze, indiferent de măsurile pe care le-ar lua. China a trăit timp de câţiva ani apogeul, ceea ce înseamnă că urmează contracţia economică. Chinezii nu vor reuşi să oprească ciclul economic, pentru că acesta este o legitate şi nu poţi combate legitatea economică", susţine specialistul, apreciind: "Faptul că se umblă la monedă demască situaţia în care se află China".

Potrivit domnului Blănculescu, această măsură va avea un efect multiplicator, din prezent şi până când investitorii vor pleca din China nemaifiind mult timp.

"Acum, când asistăm la fenomenul nisipurilor mişcătoare, analiştii deja transmit acest mesaj: «Plecaţi de acolo!». Capitalul, când simte contracţia, se mută pe altă piaţă", ne-a explicat domnia sa. Într-un ton similar, Charles Robertson, economist şef al secţiei dedicate economiilor emergente din cadrul Băncii de Investiţii Renaissance Capital, a spus, ieri, că "Europa Centrală şi România arată chiar bine". Specialistul afirmă că regiunea este una "de refugiu", într-o perioadă în care investitorii sunt foarte dornici să evite preţurile în cădere ale materiilor prime, intervenţiile guvernamentale de pe bursele chinezeşti şi incertitudinile ce înconjoară solvenţa Greciei şi viitorul ţării în zona euro.

Ionel Blănculescu ţine să completeze: "Analiştii străini recomandă România ca ţara numărul unu unde pot merge investitorii din China. Avem o fiscalitate bună, o zonă politică liniştită, suntem mebri NATO şi UE, business-ul merge, corupţia nu mai este o problemă".

Ce se întâmplă acum în China este un mesaj clar către investitorii străini din China şi către ţările externe statului chinez că, timp de câţiva ani, economia chineză se va contracta şi că Guvernul de acolo va practica diferite instrumente (mişcări dirijate) ca să limiteze efectele din piaţă.

"Chiar dacă China are rezerve importante, ce face ea cu acestea? Cum le ajută rezervele pe companiile ale căror acţiuni cad la burse?", întreabă retoric Ionel Blănculescu.

Domnia sa precizează că întreg contextul mondial, începând de la mişcările din piaţa petrolieră, care implică grupuri gigante din domeniu, şi până la ceea ce se întâmplă în sectorul gazelor şi în cel al construcţiilor afectează economia Chinei.