Decarbonizarea presupune costuri, astfel că, la un moment dat, prezenţa maşinilor electrice va implica o suprataxare din partea autorităţilor, a afirmat, ieri, Sorin Elisei, Senior Manager, Deloitte Romania.
Domnia sa a declarat: "Va exista un cost pentru această decarbonizare, pentru investiţii, iar impactul la bugetul de stat va depinde de strategia fiecărei ţări - dacă va alege să facă mai multe autovehicule electrice, biocarburanţi sau dacă va alege doar o anumită direcţie până la un anumit punct - şi de cât de sustenabil va fi preţul final, fie că este vorba de autovehicule electrice sau clasice. (...) În privinţa strategiilor, la nivel european sunt luate în considerare două alternative pentru a atinge decarbonizarea în transport: fie se merge cu o penetrare agresivă - electromobilitate - dar se iau în considerare şi costurile de infrastructură (până unde poate să fie sustenabil), fie se merge pe ceea ce se foloseşte astăzi - acel amestec între biocarburant şi carburantul clasic (biocarburanţii de generaţie avansată). Costurile sunt semnificative, iar calculele ar trebui să ţină cont de această pondere, iar înainte de suprataxare ar trebui să ne gândim la ce se va întâmpla atunci când biocarburanţii nu se vor mai regăsi în motorină sau în benzină doar în proporţie de 7-8-9%. (...) Astăzi, sunt doi sau trei jucători care percep tarife de încărcare şi, suficient de interesant, comparaţia se face cu un soi de discount faţă preţul benzinei sau motorinei şi nu este neapărat legat de costul încărcării, de cât va costa un kilowatt".
Potrivit reprezentantului Deloitte Romania, din informaţiile existente, la orizontul anului 2024, un automobil electric va costa cât un vehicul clasic, iar în 2030, infrastructura necesară, cel puţin în România, va presupune sute de mii de puncte de încărcare disponibile la nivelul reţelei.
Conform domnului Elisei, discuţiile cu unul dintre operatori au arătat că tarifele, costurile, de racordare le-au depăşit semnificativ pe cele ale staţiilor, fapt care reprezintă o problemă, motiv pentru care domnia sa consideră că, la un moment dat, s-ar putea discuta despre posibilitatea ca operatorii de distribuţie să includă în tarifele de distribuţie anumite costuri cu implementarea acestei structuri la nivel naţional.
Reprezentantul Deloitte a mai spus: "Consumul de energie electrică în transport, la nivelul vehiculelor uşoare, la nivelul transportului public urban, poate avea o contribuţie la cota de energie regenerabilă pe care România şi-o poate asuma în 2030 sau chiar şi mai departe. Este o chestiune de costuri aici, o alternativă la care trebuie să ne gândim. Trebuie să vedem unde să investim ca să producem, prin această electrificare, o amprentă cu încărcare de carbon cât mai scăzută".
Conform domniei sale, foarte mulţi producători de componente auto de la noi din ţară primesc, deja, de la marile grupuri producătoare profile sau direcţii, pentru următorii cinci ani, ca să producă adaptat maşinilor electrice pentru că va exista o cerere foarte mare în acest sens, iar noi nu avem, în prezent, posibilitatea de a o acoperi.
Domnul Elisei a adăugat: "Chiar dacă există o strategie, un cadru naţional, privind dezvoltarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi, din perspectiva unui investitor trebuie rezolvată problema tarifării şi cea a infrastructurii, iar la nivel european finanţarea pentru energie şi pentru transport se concentrează pe «zona verde», fiind multe alte programe disponibile şi autorităţilor şi jucătorilor privaţi. În acest moment, însă, pe piaţă vedem un mix de iniţiative, dintre care unele pot fi cu titlu declarativ, dar în momentul în care ar trebui să atingă o masă critică, şi să considere că electromobilitatea este un business şi o industrie de viitor în România, ar trebui să îi ofere un cadru stabil şi o perspectivă însoţită de o strategie".