English
Dezvoltarea noilor capacităţi de producţie a energiei din surse regenerabile este frânată în acest moment de unii dintre prosumatori, care, în loc să îşi satisfacă nevoia de autoconsum, s-au transformat în adevăraţi producători de energie, precum şi de speculanţii unor proiecte energetice, au afirmat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, şi George Niculescu - preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), ieri, în cadrul conferinţei de lansare a celei de-a doua ediţii a "Codului de bune practici în sectorul energiei regenerabile", lucrare realizată de Romania Energy Wind Association (RWEA) în parteneriat cu Romanian Photovoltaic Industry Association (RPIA).
Sebastian Burduja a afirmat: "Sprijin foarte mult ideea de optimizare a pieţei, de curăţenie în piaţa de regenerabile. Sunt aici investitori serioşi. Ei sunt incomodaţi de cei care nu joacă în mod corect. Transelectrica este incomodată de cei care nu joacă în mod corect. A devenit un fenomen în România, şi trebuie să o recunoaştem, specula cu terenuri (n.red. - în vederea realizării unor investiţii în capacităţi de producere a energiei din surse regenrabile). N-avem nici un interes (n.red. - în dezvoltarea acestor proiecte energetice), n-avem nici o cunoaştere, habar n-avem ce înseamnă un parc solar sau un parc eolian, dar avem nişte bănuţi de undeva şi facem o achiziţie de teren. După care vrem să îi înmulţim repede, că suntem creativi. Ei bine, genul acesta de fenomen a însemnat întârzierea investitorilor serioşi, pentru că nu au obţinut ATR-uri (n.red. - aviz tehnic de racordare), dat fiind că Transelectrica are obligaţia de a analiza toate solicitările. A însemnat, totodată, costuri pentru investitorii serioşi, pentru că s-au trezit în situaţia în care li s-au cerut întăriri de reţele, iar proiectele lor, pe care chiar intenţionau să le implementeze, au devenit nerentabile sau mult mai greu rentabile, în momentul când ai, de exemplu, costuri adiţionale de zece milioane de euro. Şi atunci încărcarea sistemului de către aceşti speculanţi trebuie descurajată sau eliminată. Cum putem face asta? Cred că e o propunere pe care dumneavoastră aţi pus-o pe agendă: să percepem o garanţie. Lucrez cu comisiile parlamentare pentru a veni cu o propunere legislativă în acest sens, pentru a reuşi împreună să curăţăm această piaţă importantă".
Ministrul Burduja a precizat că, pentru dezvoltarea proiectelor energetice, mai sunt bani în piaţă, inclusiv în Fondul pentru Modernizare: "Discutăm acolo de 1,5 miliarde euro, care vor fi pentru autoconsum, dar şi pentru producţie. Primul apel ce va fi lansat în următoarele săptămâni va avea ca beneficiar-ţintă unităţile administrativ-teritoriale, şcoli, grădiniţe şi altele. (...) Va mai fi un apel, similar cu Investiţia 1 din PNRR (capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană şi solară), pe care îl vom lansa de îndată ce finalizăm evaluările şi contractările pe Investiţia 1. Alocarea va fi tot jumătate de miliard de euro, deci o sumă consistentă, şi de aceea vă rog să participaţi, să fiţi partenerii noştri, (...) să ne atingem obiectivele".
Ministrul Energiei a mai spus că, în acest moment, sunt 740 de proiecte depuse pe Investiţia 1 din PNRR, care se află în evaluare şi pentru care a început deja semnarea contractelor de finanţare. Domnul Burduja a menţionat că este vorba despre proiecte foarte mari ce vizează capacităţi de producţie chiar de peste 1 Megawatt şi a dat exemplu un proiect de 800 milioane lei în judeţul Giurgiu.
• George Niculescu: "Trebuie impus un prag pentru capacităţile prosumatorilor"
La rândul său, George Niculescu, preşedintele ANRE a spus că rolul prosumatorilor este eficientizarea energetică şi reducerea facturii într-o perioadă de preţuri mari la energie şi gaze, nu de a câştiga bani din această activitate.
George Niculescu a arătat: "Am încurajat şi cred în continuare în rolul prosumatorilor ca o măsură de eficienţă energetică. Cred în continuare că, pentru a ne reduce facturile la utilităţi, trebuie să apelăm la panouri fotovoltaice pe acoperişurile caselor, ca şi consumatori casnici. Nu cred însă în supradimensionarea instalaţiilor de producţie astfel încât să monetizez excesiv acest surplus de energie pe care îl produc. Există situaţii unde, deşi prosumatorul are un aviz tehnic de racordare doar pentru 5 kilowaţi, instalează 20 de kilowaţi, pentru că acoperişul o permite, însă în acest fel dezechilibrează reţeaua de distribuţie. Ajungem astfel în situaţia în care al zecelea vecin de pe stradă nu se mai poate racorda şi, dacă se racordează, vom avea probleme cu distribuţia de joasă tensiune. De aceea, cred eu, trebuie impus un prag pentru aceste capacităţi, un procent din necesarul pe care îl consumi. Nu vrem să descurajăm acest proces, însă vrem să fie o măsură de eficienţă energetică, nu de monetizare a unei situaţii. Obiectivul Guvernului este să avem mai multe capacităţi instalate şi nu un mare număr de megawaţi tranzacţionaţi pe piaţă, în tranzacţii de stilul celor din piaţa imobiliară. Vom vedea dacă e nevoie să modificăm în Parlament cadrul legislativ primar sau e nevoie doar de modificarea de către ANRE a legislaţiei secundare".
Potrivit preşedintelui ANRE în acest moment sunt emise avize tehnice de racordare pentru peste 8.000 megawaţi în proiecte solare şi eoliene, potrivit datelor, pentru o capacitate de 7.000 megawaţi fiind obţinute şi contractele de racordare, un pas foarte important în realizarea unui proiect.
George Niculescu a precizat: "Privind în perspectivă şi luând în considerare şi faptul că rata de succes a acestor proiecte este de 15 - 20%, estimez că în următorii 2 - 3 ani aproximativ 3.000 - 4.000 de megawaţi din regenerabile ar trebui să intre în funcţiune în România, în contextul în care Transelectrica a primit cereri pentru proiecte de 20.000 de megawaţi".
În aceste condiţii, şeful ANRE consideră că partea de stocare devine extrem de importantă, iar Autoritatea intenţionează să emită în viitoparea perioadă reglementările necesare care să asigure cadrul pentru partea de stocare.
• Sebastian Burduja: "Avem nevoie de o nouă strategie energetică"
În ceea ce priveşte contractele pentru diferenţă (CfD), ministrul Sebastian Burduja a precizat că implementarea acestora constituie jalon PNRR ce trebuie îndeplinit până la 31 decembrie 2023, dar care necesită atât implicarea Comisiei Europene fiind vorba despre un ajutor de stat, cât şi despre o finanţare din Fondul de Modernizare cu aprobarea Băncii Europene de Investiţii. În legătură cu CfD, George Niculescu, preşedintele ANRE a menţionat că aceste contracte ar trebui să se aplice şi pentru viitoarele parcuri eoliene offshore din Marea Neagră, care vor fi realizate după ce proiectul de lege pentru offshore wind va trece de Parlament.
Ministrul Energiei s-a referit şi la Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC), care ar trebui să fie gata până în martie 2024.
Sebastian Burduja a arătat: "În întocmirea şi aprobarea acestui plan depindem de alte ministere şi de alte autorităţi ale statului, precum şi de Institutul Naţional de Statistică, pentru finalizarea încărcării datelor actualizate pe platforma europeană. Din păcate, în acest moment nu prea există unele date şi trebuie să încărcăm măcar o versiune preliminară a acestora, până în luna martie.Consider însă că ar trebui să avem, înainte de PNIESC, o strategie energetică. Logic ar fi să avem această strategie până la finalul anului 2023 sau cel mai târziu în prima parte a anului viitor, până în luna martie".
Reprezentanţii producătorilor, furnizorilor şi distribuitorilor de energie produsă din surse regenerabile susţin însă că ar trebui ca Ministerul Energiei să îşi asume anumite obiective pe termen scurt, mediu şi lung.
Dana Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) a spus: "Sunt foarte rezervată vizavi de o nouă strategie energetică, deşi sunt convinsă că avem nevoie de ea, dar mă întreb dacă nu ar trebui să avem un plan concret cu ţinte asumate, pentru că, din păcate, în zona publică lipseşte responsabilitatea. În ceea ce priveşte ţintele asumate pentru anul 2030, până acum în ultimii şase ani companiile din distribuţia de energie au investit 13 miliarde lei în proiecte în domeniul gazelor naturale şi energiei electrice. Din calculele noastre va trebui pentru atingerea ţintelor programate pentru 2030 să triplăm cel puţin suma investită până acum în sectorul de distribuţie a energiei".
Directorul executiv al ACUE a precizat că este nevoie de o simplificare a regulamentului de racordare, despre care a precizat că este "un document colorat cu «17.000 de modificări»", şi că trebuie renunţat la falsul concept de gratuitate, "pentru că nu există gratuitate".
Reprezentanta ACUE a solicitat standarde de conectare a prosumatorilor şi reguli clare, simple, precum şi încurajarea investitorilor pentru depunerea de proiecte şi atragerea de fonduri.
Dana Dărăban s-a declarat nemulţumită că toate apelurile de proiecte au fost întârziate, că ghidurile solicitanţilor au apărut târziu, cu multe neclarităţi, că evaluările pentru proiectele depuse se derulează greu şi a arătat că toate această situaţie îşi pune amprenta asupra implementării proiectelor, implementare pentru care autorităţile nu vor să ofere nicio derogare de la termenul stabilit.
Situaţia de mai sus arată un tablou de bord complicat în privinţa ţintelor asumate de ţara noastră pentru anul 2030 privind tranziţia energetică, tablou care poate deveni sumbru, dacă modificările fiscale pe care Guvernul doreşte să şi le asume în Parlament vor intra în vigoare, pentru că ele vor afecta foarte multe companii de distribuţie a energiei electrice.
• Cod de bune practici în energia regenerabilă
Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA) şi Asociaţia Industriei Fotovoltaice din România (RPIA) împreună cu specialişti în energie, tehnologie, comunicare, legislaţie şi reglementări au lansat, ieri, Codul de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă în România, ediţia 2023. Documentul susţinut de jucători importanţi din industrie la nivel local şi internaţional cuprinde analize de piaţă, interviuri, opinii şi studii de caz şi arată nevoia de a accelera investiţiile în sector.
În contextul RePower EU, pentru a atinge noile ţinte europene România are nevoie de o putere instalată de 11,5 Gigawaţi în eolian, de trei ori mai mult faţă de capacitatea existentă. De asemenea, la nivel naţional este nevoie de 11,1 Gigawaţi instalaţi în surse fotovoltaice, din care 6,1 Gigawaţi în soluţii "utility scale" şi 5 Gigawaţi în soluţii "non-utility", conform celui mai recent studiu realizat de RWEA şi RPIA în colaborare cu Deloitte şi E3-Modelling.
Liviu Gavrilă, vicepreşedintele RWEA a declarat: "Tranziţia energetică este un proces complex, treptat, care depinde de o serie de variabile. Una dintre principalele provocări, cu un impact semnificativ asupra ambiţiilor naţionale şi beneficiilor asociate, este legată de obiectivele stabilite prin PNIESC, care momentan sunt mult sub potenţialul natural al ţării noastre. Ce-ar fi dacă am transforma provocările în oportunităţi, marşând pe potenţialul natural eolian şi solar extraordinar pe care îl are ţara noastră? Următorii ani reprezintă momentul perfect pentru ca România să înceapă să capitalizeze tranziţia energetică, valorificând oportunităţile geopolitice".
În acelaşi context, Andrei Manea, director executiv al RPIA a precizat: "Următorii ani vor reprezenta un examen de maturitatea pentru piaţa de energie din România. Avem în faţă ocazia perfectă pentru ca energia regenerabilă să devină un catalizator al dezvoltării economice. Un sistem energetic bazat pe resurse verzi, cu o reţea de transport şi distribuţie dezvoltate şi digitalizate, cu tehnologii inteligente şi oportunităţi de angajare - aşa va arăta viitorul dacă vom continua pe traiectoria potrivită".
Codul de Bune Practici cuprinde şapte capitole ce reflectă capacităţile instalate în surse regenerabile în ţară, oportunităţile de investiţii şi de finanţare, schimbările legislative şi de reglementare din ultimii doi ani, mecanismele de piaţă, provocările legate de dezvoltarea lanţului valoric naţional şi piaţa forţei de muncă. Documentul arată că noile ţinte europene cresc potenţialul de a crea locuri de muncă în economie. Într-un scenariu moderat, România are nevoie de 20.000 de noi locuri de muncă pentru operarea de parcuri eoliene şi fotovoltaice, până în 2030.
Printre acţiunile cheie reflectate în Codul de Bune Practici pentru accelerarea investiţiilor în energia regenerabilă se numără extinderea şi optimizarea reţelei de transport şi distribuţie a energiei electrice, utilizarea inteligentă a fondurilor europene şi naţionale destinate sectorului energetic, diversificarea instrumentelor investiţionale inclusiv prin încheierea de acorduri de achiziţie a energie pe termen lung (PPAs) sau implementarea mecanismului contracte pentru diferenţă (CfD), încurajarea dezvoltării lanţului valoric naţional şi a pieţei forţei de muncă, dar şi un cadru legislativ şi de reglementare stabil.
• Sebastian Burduja: "Categoric nu sunt pentru creşterea taxelor"
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a declarat în cadrul evenimentului organizat de RWEA şi RPIA, referitor la impozitarea cu 1% a cifrei de afaceri pentru companiile a căror cifră de afaceri depăşeşte 50 milioane euro, că el speră în optimizarea măsurilor fiscale trecute în legea pe care Guvernul doreşte să şi-o asume în Parlament şi că nu este un susţinător al creşterii taxelor.
Sebastian Burduja a spus: "Sunt membru al Guvernului, trebuie să îmi asum măsurile fiscale aşa cum au fost propuse, dar puteţi conta pe mine pentru optimizarea acestor măsuri. Am primit mai multe adrese din partea companiilor din domeniul energetic, le vom susţine poziţia, pentru că înţelegem argumentele, şi le vom promova pe masa Guvernului. Ce se va întâmpla în şedinţa de Guvern nu mai depinde de mine. Dar vreau să vă transmit: categoric nu sunt pentru creşterea taxelor".
La rândul său, George Niculescu, preşedintele ANRE, a precizat că a primit proiectul legislativ, dar nu s-a solicitat autorităţii niciun punct de vedere cu privire la acesta. Preşedintele ANRE a menţionat că autoritatea va discuta cu companiile din energie după ce legea va intra în vigoare, pentru a găsi soluţii pentru firmele care vor cunoaşte un impact negativ puternic, impact ce se preconizează în primul rând asupra distribuitorilor de energie electrică din ţara noastră. Menţionăm că impozitul simplu de 1% pe cifra de afaceri include în el şi taxarea unor taxe impuse deja companiilor din energie.
• Cristina Prună: "Rolul ANRE este să sprijine facturile mici la consumatori"
Deputata USR, Cristina Prună, vicepreşedinte al Comisiei de Industrii şi Servicii din cadrul Camerei Deputaţilor consideră că ar fi scandalos ca ANRE să nu fie de partea oamenilor care investesc în producţia de energie la nivel mic.
După declaraţiile făcute de George Niculescu - preşedintele ANRE - în cadrul evenimentului organizat de RWEA şi RPIA, Cristina Prună a reacţionat pe pagina oficială de Facebook: "Ideea preşedintelui ANRE de a limita prosumatorii, în funcţie de consum, nu face decât să acopere incapacitatea sistemului şi interesele ascunse a unui sistem energetic anchilozat. România a avut o explozie a numărului de prosumatori în ultimii doi ani. Mulţi şi-au investit resursele proprii pentru a-şi reduce factura la energie şi a nu mai sta la mâna statului. Mai mult, aceştia dau surplusul de energie în reţea, ceea ce ajută producţia naţională de energie. Asta în condiţiile în care România încă nu produce suficientă energie.Puterea instalată a prosumatorilor va ajunge la aproximativ 1500 Megawaţi iarna aceasta, adică echivalentul puterii instalate a celor două reactoare de la Cernavodă. Deja guvernul Ciolacu a dat o primă lovitură prosumatorilor prin creşterea TVA la 9% pentru panouri fotovoltaice. Rămâne o cotă redusă, dar m-am luptat mult ca România să aibă o cotă de 5% şi am reuşit să fim pionieri în Uniunea Europeană la acest capitol. De aici şi efervescenţa prosumatorilor. Modernizarea o impune piaţa, iar rolul ANRE este să sprijine facturile mici la consumatori prin descentralizare şi democratizare. Stocarea de energie e parte din soluţie şi pentru asta am depus un proiect în parlament care aşteaptă să fie adoptat. Epoca centralizării a apus!".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de ggg în data de 22.09.2023, 03:17)
ciolanul este pt dulai nu pt catei
1.1. La ce poți să te aștepți (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Anonim în data de 22.09.2023, 09:31)
La ce poți să te aștepți de la un politzai in devenire...?
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2023, 03:55)
Securiciul Burduja, vorba multa, fapte poutine. Plictisitor si fara realizari. Forma fara fond. Am vazut ce a facut la digitalizare. Nimic.
2.1. Ca orice securist hidos (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2023, 09:12)
Ca orice securist hidos aservit Americii... Ce poti sa-i ceri? Sa vezi vorbe goale despre centralele alea nucleare modulare care nu au fost instalate nicaieri in lume.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2023, 13:09)
daca era pro rus, era cu totul altceva
3. Incet si prost
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 22.09.2023, 06:36)
Ca de fiecare data piata se misca mai repede decat cei care legifereaza. Capacitatea de productie pe fotovoltaice nu va putea fi preluata integral pentru ca sistemul energetic national nu are i acest moment posibilitatea tehnica sa o faca. Injectarea energiei in sistem de catre prosumatorii mici se face prin reteaua de distributie de joasa tensiune ori aceasta nu e dimensionata fizic sa preia si energia produsa si sa asigure si alimentarea in siguranta a consumatorilor.
3.1. Asa este dar... (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2023, 09:13)
Asa este dar...aici e rolul statului sa faca investitii majore daca vrea energie verde.
Cum isi inchipuie alde Burduja ca se poate face tranzitia la productia de energie verde, daca ei nu au retea de transport?
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Albert în data de 22.09.2023, 09:53)
Se fac investiții majore, dar ritmul de dezvoltare a celor două segmente este diferit.
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2023, 13:10)
si cine plateste pt asta, cealata parte a populatiei, care nu e prosumator?
nu vreau sa platesc pt ca unii sa aiba factura 0 acasa
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2023, 07:10)
ce zice domnul mai sus / ce vrea e defapt simplu:
cetateanul de rand sa intre pe net negativ loc ca si rata de profitabilitate!
sa poata tine usa / portita deschisa “speculatorilor lor interni” numiti si “mari investitori”…
toata mizeria asta o sa liveasca in omul de rand ce vrea sa se scada pe consum si sa adune si ceva credit energie ca buffer… dar cui nu ii place asta? exact cartelului / monopolului format… dupa ei omul de rand (pe langa faptul ca e lobg in piardere si asa daca ii calculam toata cheltuiala si daca o deflam cu inflatia / CPIul compus ori cu salturile procentuale de costuri) sa mai si plateasca..
s c c r e t
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2023, 07:20)
hai bonjur…
au venit datele pe USA …
si a doua cocoasa a deomaderului speculativ Imobiliar a fost franta!
deci se lasa cu …. alunecare in fata…
si bondurile 10 minu 3 luni pe usa anuta asta!
PS: banci in faliment in fata!
s c c r e t
5.1. Se vede si pe DJIA (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2023, 09:15)
Se vede si pe DJIA... daca bagi un grafic lunar se vede clar prabusirea a celei de-a doua cocoasa !
Sunt curios cum se vor comporta TLV si BRD in saptamanile urmatoare.
5.2. Iar cu cobea? (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de Albert în data de 22.09.2023, 09:55)
Tlv și Brd vor urca, asta vor face.
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2023, 10:08)
Mie mi se pare ca sta sa ia former high, adica de ce ar merge in jos? avem inflatie, deci ce faci stai cu banii in banca la dobanda 5,5 si inflatie 10?
de la 1 oct se maresc salariile cu 10%, parca vad ca si pensiile de la 1 ianuarie =inflatie . n-ai cum sa stai cash pe termen lung in conditiile astea.
este crestere economica. in special companiile de utilitati merg bine la bursa, ceea ce iar arata ca oamenii se asteapta la cresterea inflatiei.
la americani la fel, dobanzile inca urca pt ca economia e inca destul de hot.
si pt s cret , la americani a scazut pretul mediu de vanzare la case cam cu 15% din 2022 pana azi, dar inainte , din 2020 pana in 2022 crescuse cu 48%!!!.
deci mai are de scazut pana ajunge la un trend normal de crestere.
poate in viitor sa vina o recesiune ceva, dar momenan, numai pt ca am avut un pull back de 2 luni in us nu stiu dc e semnificativ , gata vine crash ul.
5.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2023, 11:04)
Poate se vor mari salariile minime cu 10%, dar aia 10% se vor cheltui pentru traiul zilnic și numai o parte foarte mică o sa intre în contul de economisire/ depozit. Din salariul minim de 1800 nu prea se poate economisi.
5.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2023, 12:44)
Pai inflatie. din cei plus 10%. doar cei cu salarii mari cred ca mai economisesc
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2023, 07:59)
Stiti cine e unul din cei mai mari beneficiari de proiecte in panouri solare din Romania? mita ciolacu, nepotul lui ciolacu chiar el. si alti politicieni, la fel.
ceo la transel ectrica incepand cu 2023 e un tovaras, economist din .. buzau tocmai de acolo.
normal ca micii investitori "deranjeaza"
cat despre cei cu 20 kw pe casa, o prostie ca din cate stiu, la prosumatori ce nu consumi in 2 ani pierzi, nu "monetizezi"
7. Gata
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2023, 09:11)
Gata au gasit infractori si in randul celor care isi pun paouri pe casa.
Numa astia nu erau pusi la coltz.. desi, daca depasesc 5Kwh putere instalata platesc de se cocoseaza, din banii lor pentru un astfel de sistem.
8. Dezvoltați prioritar rețelele electrice
(mesaj trimis de NS în data de 22.09.2023, 09:15)
Banii dați acum moca tuturor trebuie prioritar utilizați doar pt.dezvoltare strategică creativa de noi posibilități evolutive in pas cu vremurile noi. Pompați fondurile de mediu AFM doar extinderea/inoirea rețelelor naționale și locale ca să se poată produce/injecta câtă energie electrica vom fi capabili sa captam cu totii de la madiu soare/vânt/ape fara a mai scarma pământul după cărbune/minereuri și s-o folosim mai eficient și la preturi cu atât mai mici cu cât va crește producția.
Asa trebuie să gândim progresist nu sa punem frana că sa poata doar cei avantajați să-și roada ciolanul ne deranjați de căței, care se tot înmulțesc și-și cer justificat drepturile conform contribuțiilor la producția ecologică de energie prin investiții proprii la sistemul energetic și să-și automentina consumul, dezvoltarea in perspectiva achiziției in pasul 2-3 de pompe de căldură apa-apa și a 1-2 mașini electrice pe familie. Deci un minim de 20KWp ar fi absolut necesar unei gospodării iar un mic plus injectat/stocat în rețea peste perioada însorită vizează bufetul/rezerva pt.iarna necesar tot in aceeași gospodarie.
Daca producem mult reducem preturile monopolului national al oligarhilor si poate mai și exportăm excesul national nu, măcar să producem noi cat ne poate oferă mediul, că altfel se tot irosește de milenii iar acum ne puneți opreliști(!).
Voi capabililor legiuitori străduiți a sa dezvoltați rețelele corespunzător noilor necesități, dec aici pompați banii transparent că asta este viitorul, nu va munciti mințile sa fanati progresul evolutiv și nici avalanșa binevenita căci randamentele de conversie solar-electric vor tot progresa și avem nevoie de rețele/capacități de transport lărgite, faceti-o că asta așteptăm de la voi, de asta v-am ales sa ne luminați sau sa ne permiteți să vă luminam și noi pe voi sau pe viitorii până găsim pe cei mai capabili și empatici cu poporul ce ia crescut/educat și pe care trebuie să-l slujească/reprezinte/păstore ască .
8.1. Mai stii, in pandemie (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2023, 09:17)
Mai stii, in pandemie cum erau acuzati unii ca umbla fara batista la gura si spunea Arafat ca, daca stranuti neautorizat in metrou, e deja caz penal...
Tot asa e si cu panourile astea ---- o sa vedem oameni arestati ca si-au pus panouri pe casa si blocheaza reteaua de transport, o sa vezi.
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2023, 09:17)
Adica vrem energie verde dar punem frina pe partea de productie, ca aceasta energie sa ramina scumpa !
9.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2023, 10:10)
numai la catei
purceii au voie
10. Ce maimute pro*ste
(mesaj trimis de MM în data de 22.09.2023, 10:27)
Culmea imbecilismului.
In loc sa finanteze dezvoltarea infrastructurii locale si sa consumam cat mai multa energie de la prosumatori..ei se plang ca e in exces.
Am putea exporta excesul din sursele mari - hidro, nuclear, etc..si sa facem niste bani pt tara..insa de acolo nu iese malai pt ei... :)
10.1. istorie (răspuns la opinia nr. 10)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2023, 11:45)
cica economia nu e stiinta,dar ne spune in folosul cui are loc activitatea economica.Basescu ministru,nu avem nevoie de autostrazi.Basescu primar ,chioscurile din dr.taberei debuseu pt. contrabanda din portul constanta(fost ministru al transporturilor)si au aparut hiper,mega magazine Basescu presedinte,sa nu se ridice pragul la sifuri la 5 la suta(piata balteste)unul de la anre,pe ei pe prosumatori(echilibrare,chesti )cheltuiti si redimensionati retele
11. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2023, 12:48)
cica pregatim o legislatie sa curatam piata de regenerabile. sa ramana numai cine trebuie. nu de alta, dar deja asta vara intre 12 si ora 15 a fost zerooo pretul la curent. si e abia inceputul la regenerabile.
problema cu astea e ca atunci cand e soare, e soare la toti si consumul nu crest f mult pt ca e soare
cand e vant puternic, e vant la toti si cade pretul ,cu cat intra mai multe investitii pe piata, cu atat mai mare e competitia exact in varfurile de productie.
deci vor sa se scape de o parte din competitie sa nu scada pretul.
11.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 11)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2023, 14:13)
E corect ce spui dar ce faci cu excedentul cand toata lumea produce. Iar prosumatorul ve vrea, sa vanda energia cand nimeni nu are nevoie de ea si sao primeasca inapoi gratis cand se produce cu gaz, carbune etc. Mai degraba statul s a grabit cu aceasta idee de prosumator fara sa ia in calcul aceste lucruri. La casa verde deja se vor acorda fonduri pentru baterii pe langa panouri, ceea ce cred ca e mult mai rational.
11.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 11.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2023, 14:37)
cred ca industria se va organiza sa profite de aceste varfuri de oferta, cand preturile sunt mici.
managerii si intreprinzatorii sunt foarte inventivi cand e vorba sa faca niste economii
problema asta e peste tot, in germania e la fel de ex, pret zero la amiaza. dar problema unora, e oportunitatea altora.
si da e bine ca va fi cu baterii casa verde
12. Cu alte cuvinte
(mesaj trimis de Bogdan LZR în data de 22.09.2023, 15:08)
Cu alte cuvinte, guvernul ăsta de incompetenți și trădători vrea să elimine cetățenii care pot oferi energie mai ieftină ca să facă loc celor de la care probabil mai primesc ceva ,foloase necuvenite’
Marș !
Cei care au surplus de energie ar trebui să vândă direct vecinilor persoane fizice și juridice, primăriilor, șamd Pentru asta nu-ți trebuie cine știe ce mare rețea,