DIANA COROABĂ, PWC ROMÂNIA "Proiectul care modifică OUG 114 trebuie să intre în vigoare până la 31 martie"

• "Termenul pentru suplimentarea capitalului administratorilor Pilon II a fost amânat pentru ca guvernanţii să găsească o soluţie pentru situaţia în care administratorii se retrag din ţara noastră", a spus Diana Coroabă

Este esenţial ca proiectul de Ordonanţă care amendează Ordonanţa de Urgenţă 114/2018 să intre în vigoare până cel târziu la data de 31 martie, alt-fel băncile riscă să plătească taxa pe active conform Ordonanţei actuale a spus, ieri, Diana Coroabă, partener consultanţă fiscală PwC România, în cadrul unei conferinţe de presă.

Diana Coroabă a declarat: "Modificările sunt semnificative şi aş spune că sunt mult mai avantajoase cele din forma curentă a Ordonanţei.

În primul rând, nu se mai face referire la indicele ROBOR, nivelul taxei fiind stabilit în funcţie de cota de piaţă a băncilor. Cele care au o cotă de piaţă de peste 1% vor plăti anual o taxă de 0,4% aplicată activelor financiare nete, iar cele cu o cotă de sub 1% vor plăti anual 0,2%. Conform datelor anului 2017, în piaţă erau 17 bănci care aveau o cotă de piaţă de plus 1%".

Partenerul PwC România a adăugat: "O altă noutate, ar fi că acele bănci care au pierdere contabilă nu trebuie să plătească taxa. De asemenea, taxa nu poate să depăşească profitul contabil. Apoi, taxa nu mai este aplicată trimestrial, ci anual, astfel încât nivelul său se reduce semnificativ. Prima dată se va plăti în 25 august 2019, urmând să se facă o regularizare care poate să fie în plus sau în minius, la 25 august a anului următor. Practic, se face regularizarea în funcţie de cifrele de la sfârşitul anului".

Diana Coroabă a subliniat că, în anumite condiţii, este posibil ca taxa să fie redusă la zero.

"După cum s-a spus, pe de o parte, se urmăreşte creşterea intermedierii financiare, iar pe de altă parte se urmăreşte scăderea marjei de dobândă.

În cazul în care are loc o creştere a intermedierii financiare, taxa poate fi redusă până la 50%. De exemplu, dacă soldul creditelor acordate la sfârşitul semestrului creşte cu 8% faţă de soldul celor acordate la 31 decembrie 2018, atunci taxa poate fi redusă până la 50%. Dacă există o creştere mai mică de acest prag de referinţă de 8%, taxa scade proporţional cu acea creştere. Este vorba despre credite către populaţie şi către societăţi comerciale, deci nu credite către IFN-uri sau către alte bănci", a explicat partenerul PwC România.

De asemenea, este posibil ca taxa să fie scăzută şi în funcţie de marja de dobândă, a continuat Diana Coroabă.

"Practic, este vorba despre rata dobânzii ponderate pentru creditele acordate către populaţie şi societăţi comerciale, minus rata de dobândă acordată la depozite pentru populaţie şi societăţi comerciale. În cazul în care diferenţa dintre cele două rate medii ponderate este de 4%, atunci taxa poate fi redusă cu încă 50%. Sau, dacă nu există această diferenţă de 4%, dar dacă se poate arăta că marja de dobândă a scăzut cu 8% faţă de cea din anul trecut, din nou poate apărea aceas-tă reducere până la 50%. Dacă băncile vor reuşi să atingă aceste două obiective, pot să îşi reducă taxa la zero", a spus Diana Coroabă.

Partenerul PwC România a punctat că, un alt element de noutate inclus în Ordonanţa ce amendează OUG 114 ţine de baza de active bancare căreia i se va aplica taxa.

Diana Coroabă a spus: "Aici practic sunt urmărite recomandările din studiul Băncii Naţionale a României şi sunt excluse numerarul, titlurile de stat, toate creditele acordate către instituţiile publice, sau cele care sunt acordate cu garanţie guvernamentală, cum ar fi creditele Prima Casă. De asemenea, creditele acordate către alte instituţii de credit (...). Pentru băncile cu o lichiditate foarte ridicată, cele din top, putem să vorbim chiar de o excludere a 30% din totalul activelor financiare".

Privind modificările prevăzute în proiectul de Ordonanţă care amendează OUG 114 pentru partea de pensii private obligatorii, partenerul PwC România a precizat: "Din păcate, pentru fondurile Pilon II, nu există modificări referitoare la capitalul suplimentar care trebuie să fie adus de administratori, nici în ceea ce priveşte limitarea comisioanelor practicate şi virarea unor sume la bugetul de stat. Modificarea este legată de termenul de plată a capitalului, care a fost mutat la 31 decembrie 2019. Deci veştile nu sunt bune pentru ei. În cazul în care adminis-tratorii de pensii decid să nu aducă acest capital şi să se retragă din piaţa din România, vom avea o problemă foarte mare pentru că legea actuală a pensiilor menţionează că, dacă un administrator se retrage, atunci contribuţiile se duc automat către ceilalţi administratori, ceea ce ar însemna că aceştia trebuie să vină cu sume şi mai mari de capital şi ar apărea efectul de domino. În acest caz, va apărea o problemă pentru că legea nu menţionează ce se întâmplă cu fondurile respective şi, atunci, probabil că ASF ar trebui să preia aceste fonduri şi să le administreze. De aceea, probabil că termenul a fost amânat, pentru a se gândi (n.r. guvernanţii) la o soluţie, dacă acest lucru se va întâmpla".

Conform măsurilor din OUG 114, cei şapte administratori de pensii private Pilon II trebuie să aducă suplimentar, la capitalul social, circa 800 de milioane de euro, o sumă de unsprezece ori mai mare decât capitalul social existent în prezent şi de două ori mai mare decât suma tuturor comisioanelor brute încasate în ultimii unsprezece ani.

EUGEN TEODOROVICI:

"Modificările OUG 114 se bazează foarte mult pe datele BNR"

Modificările aduse Ordonanţei 114 se bazează foarte mult pe elementele şi datele transmise de Banca Naţională a României (BNR), instituţie care a şi avizat documentul în forma sa actuală, a spus, ieri, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, după şedinţa Consiliului Economic şi Social (CES).

Oficialul a menţionat, conform Agerpres: "Vă pot spune clar că, astăzi, ROBOR-ul este peste 3%, deci 3,23% la trei luni. La tranzacţii, noul indice de referinţă este 2,6%, este o diferenţă în minus. Noi ne-am bazat foarte mult pe ceea ce Banca Naţională a României ne-a trimis ca elemente, date, argumente, justificări. Este acelaşi document pe care şi Banca Naţională l-a acceptat. Vă reamintesc că Ordonanţa, în forma ei de astăzi, este avizată şi de Banca Naţională a României. În rest, sunt încercări ale unora de a crea din nou o discuţie care nu ar trebui să existe".

Întrebat dacă nu ar trebui să fie publice calculele realizate de BNR legate de indicele ROBOR, ministrul Finanţelor a subliniat că "sunt informaţii care se discută şi se analizează în cadrul unui grup de lucru" şi că "nu pot să iasă în public".

"Anumite date sunt confidenţiale, pentru că se referă la partea de bănci şi aici există un caracter în baza legii pe care BNR trebuie să-l respecte. Adică sunt informaţii care se discută şi se analizează în cadrul unui grup de lucru, dar ele nu pot să iasă în public, pentru că sunt date care aparţin fiecărei bănci în parte şi e o chestiune de concurenţă între bănci. În schimb, acea medie aritmetică între dobânzile de la tranzacţiile interbancare sunt chestiuni clare, pentru că se afişează pe site-ul Băncii Naţionale", a afirmat demnitarul.

Teodorovici a adăugat că, momentan, nu există o estimare a numărului de persoane care vor beneficia de noul indice de referinţă, calculat pentru creditele viitoare.

Teodorovici a menţionat: "Va fi decizia fiecărui client care are un împrumut în lei să facă sau nu o solicitare de refinanţare. Va fi o discuţie cu banca. Este o ches-tiune pe care nu o putem anticipa astăzi (n.r. câte persoane îşi vor refinanţa creditele)... În schimb, va fi o competiţie între bănci pentru a refinanţa aceste împrumuturi în baza acestor solicitări din partea clienţilor pentru a-şi menţine acele împrumuturi în portofoliu şi pentru a-şi menţine cota de piaţă. Gândiţi-vă că dacă alte bănci vin şi refinanţează şi clienţii se mută către acea bancă, atunci cota de piaţă a acelei bănci creşte şi banca perdantă va trebui să plătească taxa pe care noi am menţinut-o în această Ordonanţă. Deci, va fi o concurenţă între bănci şi va fi dorinţa băncilor de a finanţa economia reală, ceea ce se şi doreşte prin aceas-tă Ordonanţă".

Dobânda pentru creditele acordate în monedă naţională va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului, se arată în proiectul de Ordonanţă de urgenţă care modifică OUG 114/2018.