English
Reporter: Cât de dezvoltată este agricultura în România în prezent? Am putea spune că este o industrie adaptată cerinţelor noii revoluţii tehnologice sau suntem încă departe de acest punct?
Dimitrios Drisis: Agricultura românească este încă în urmă în comparaţie cu Europa Occidentală în ceea ce priveşte productivitatea şi rapiditatea cu care adoptă noile tehnologii. Cu toate acestea a avut loc o schimbare pozitivă şi rapidă în ultimul deceniu. Am văzut o creştere în ceea ce priveşte adoptarea tehnologiei, stilul de management şi în ceea ce priveşte nivelul de investiţii. Cu acest ritm rapid consider că în câţiva ani România va fi o "putere în Europa". Infrastructura publică şi măsurile guvernamentale întârzie, însă ar trebuie să fie o prioritate în strategia naţională. Investiţiile în know-how sunt esenţiale pentru a crea un avantaj competitiv faţă de alte ţări agricole, în interiorul sau în afara UE.
Ar trebui corectat şi faptul că în România există "două viteze". Există fermele extrem de dezvoltate care investesc masiv şi care vor deveni din ce în ce mai competitive, apoi există fermele care practică o agricultură aproape de subzistenţă în multe zone din ţară. Sunt două lumi diferite. Responsabilii care elaborează strategia naţională în agricultură trebuie să pună la punct două strategii: prima pentru a stimula competitivitatea la nivel macro, iar cealaltă strategie pentru suport social. În mod ideal, micile ferme trebuie scoase din politica agricolă comună şi tratate diferit cu măsuri sociale adaptate propriilor nevoi, deoarece vorbim despre o generaţie îmbătrânită. În acelaşi timp, fermele de familie care livrează rezultate competitive, ar trebui încurajate pentru a crea o "clasă de mijloc" în agricultura românească.
Reporter: Ce înseamnă agricultura sustenabilă? Mulţi fermieri mici şi mijlocii se tem când aud această expresie şi spun că punerea în aplicare a acestui concept implică cheltuieli considerabile pentru modernizarea fermelor. Care este situaţia reală din ţara noastră?
Dimitrios Drisis: Agricultura sustenabilă şi, în general, dezvoltarea sunt concepte care apar foarte mult în presă şi în social media. Pe scurt, agricultura sustenabilă înseamnă satisfacerea necesităţilor actuale fără a compromite bunăstarea generaţiilor actuale sau viitoare. Există o singură modalitate de a avea succes, şi anume, de a înţelege ecosistemele de mediu, sociale şi financiare. Apoi, fiecare acţiune conferă sustenabilitate resurselor şi bunăstării tuturor celor implicaţi. Atunci când agricultura se dezvoltă în cadrul unor sisteme alimentare durabile, este important să se realizeze un proces flexibil de afaceri şi de practici agricole. În România, măsurile de agricultură durabilă ar trebui să fie legate de nivelul specific de dezvoltare al industriei locale faţă de ţările avansate din Europa de Vest, dar şi de puterea de cumpărare a consumatorilor români şi de opţiunile lor curente în ceea ce priveşte nutriţia, unde tradiţiile sunt încă foarte puternice iar românii rămân destul de conservatori.
"Generaţiile mai în vârstă nu au putut ţine pasul cu ritmul alert al digitalizării"
Reporter: Avem sau nu suficienţi fermieri eficienţi? Cât de importantă este pregătirea lor profesională şi cum poate fi realizată rapid? Aţi accesat programele europene pentru activităţi de formare în domeniul agricol?
Dimitrios Drisis: Nu avem niciodată suficienţi. Mulţi dintre ei au tendinţa de a învăţa şi de a-şi îmbunătăţi operaţiunile agricole. Există un factor financiar pentru îndeplinirea obiectivelor de profit în fermă, dar cel mai important obiectiv este de dezvoltare a unei ferme competitive într-un context global. Cu costuri relativ mici, alimentele sunt transportate şi livrate oriunde în lume. Astfel fermele concurează între ele în aceeaşi manieră în care naţiunile concurează între ele. Cei care sunt calificaţi, cunoscuţi, au resurse şi finanţare vor câştiga competiţia. Unul dintre indicatorii de eficienţă a fermelor este, din punct de vedere financiar, profitul. Este important dacă ferma lucrează structurat, în baza unui plan de afaceri, dacă fluxul de bani este gestionat corect pe parcursul anului, dacă îşi fiscalizează activitatea, dând înapoi societăţii impozite plătite corect.
În cadrul Academiei pentru Fermieri Adama (ADAMA Farming Business Academy) am avut o serie de 11 cursuri, de la începutul pandemiei şi până în prezent, cu peste 10.000 de participanţi online, în care ne-am concentrat pe instruirea fermierilor în ceea ce priveşte abilităţile de management şi pe oferirea de exemple de afaceri de succes. Revenind la cea de a doua parte a întrebării - nu, nu s-au accesat fonduri UE pentru aceste activităţi, totul a fost organizat cu fonduri proprii, pentru binele clienţilor noştri finali, fermierii români.
Reporter: Care au fost problemele întâmpinate iniţial atunci când aţi început activitatea de formare profesională a fermierilor?
Dimitrios Drisis: Problemele au fost în principal de ordin cultural, în special pentru că generaţiile mai în vârstă nu au putut ţine pasul cu ritmul alert al digitalizării. În toate industriile, valorile conservatoare nu mai sunt norma. Problema este însă cât de dispus este fermierul român de a urma trendul digital şi interactiv de învăţare. Am simţit că educaţia pe care am oferit-o este foarte importantă. În viitor, contextul în sine îi va învăţa lecţii importante pe fermierii români. Am fost surprinşi plăcut să vedem că participanţii s-au obişnuit cu tehnologia mai repede decât credeam şi se pot adapta foarte uşor în ciuda dificultăţilor iniţiale. O altă provocare a fermierilor români este de a se detaşa de agronomia simplă şi de a deveni oameni de afaceri care îşi conduc fermele în funcţie de indicatorii financiari ai acesteia.
Reporter: Mulţi fermieri, în special în domeniul creşterii animalelor, susţin că legislaţia de mediu este destul de strictă şi împiedică dezvoltarea afacerilor. Având în vedere că în următoarea perioadă va trebui să urmăm politica Uniunii Europene privind acordul ecologic, cum pot fi ajutaţi fermierii să respecte normele de mediu şi, în acelaşi timp, să îşi dezvolte afacerile?
Dimitrios Drisis: Fermierii români încep cu un handicap dublu în creşterea animalelor: o subdezvoltare istorică a acestui sector, dar şi o pandemie de gripă africană care a redus aproape jumătate din numărul de porci în ultimii trei ani. Cu toate acestea, investiţiile continuă să fie făcute. Creşterea păsărilor de curte de cealaltă parte reprezintă un sector foarte bine orientat. Fermierii români se pot alinia la standardele de producţie ale UE, inclusiv în România: viitorul plan strategic naţional pentru PAC 2021-2027 ar trebui să conţină fonduri care să le permită să întreprindă această tranziţie şi să rămână performanţi.
"Ceea ce mă impresionează în România este enorma oportunitate de procesare şi marketing în lanţul valoric"
Reporter: Potrivit unui studiu recent realizat de compania dumneavoastră, pandemia Covid-19 a provocat o schimbare a comportamentului alimentar şi a crescut anxietatea în rândul românilor. Este sigur să spunem că există o siguranţă alimentară deplină în actuala criză de sănătate şi economică?
Dimitrios Drisis: ADAMA este un jucător cheie pe piaţa agroindustrială. Misiunea noastră este de a sprijini fermierii cu soluţii de ultimă generaţie pentru a-şi optimiza culturile. Astfel, suntem în contact permanent cu lumea fermierilor şi cu agricultura, un domeniu strategic pentru România. Studiul pe care l-am iniţiat subliniază că există o fragilitate în lanţul alimentar, care trebuie abordată cu deplină responsabilitate de către autorităţi: criza Covid-19 a arătat că fermierii au nevoie de canale de distribuţie mult mai bune, astfel încât produsele lor - proaspete şi în deplină siguranţă - să ajungă la consumatori şi să îndeplinească aşteptările acestora. Ar fi fost dezamăgitor să trăim o astfel de criză şi să nu învăţăm nimic din ea. Datorită activităţii noastre de zi cu zi, suntem conectaţi în mod natural cu fermierii. Misiunea noastră este să-i sprijinim cu cele mai eficiente recomandări pentru a-şi optimiza culturile. Agricultura este un domeniu strategic pentru România şi studiul arată că există o fragilitate în sistemul alimentar care trebuie abordată: fermierii trebuie să fie sprijiniţi în viitorul apropiat cu o îmbunătăţire a canalelor de distribuţie, pentru a servi mai bine atât clienţii, cât şi fermierii. Din această perspectivă, suntem pregătiţi să facem faţă unei viitoare crize?
Reporter: Ce trebuie făcut pentru a reduce importurile de alimente? Cum puteţi sprijini fermierii să profite de producţia lor sau să îşi proceseze produsele agricole?
Dimitrios Drisis: În mod ideal, fermierii ar trebui susţinuţi prin măsuri de dezvoltare legate de procesare şi de marketing. Numai aşa România ar putea fi un exportator de mărfuri valoros. Ceea ce mă impresionează în România este enorma oportunitate de procesare şi marketing în lanţul valoric. Astfel, exporturile vor putea depăşi importurile, economia naţională va fi competitivă, industria locală va fi consolidată. În prezent sunt în Creta, un loc în care alimentele şi produsele agricole locale au o importantă semnificaţie globală. Insula atrage o mulţime de turişti, în special datorită specialităţilor culinare. Imaginaţi-vă dezvoltarea socială şi beneficiile economice de care se bucură un loc care oferă opţiuni gastronomice speciale unei varietăţi de turişti globali. Un plan de marketing competitiv este foarte important, în special dacă este realizat minuţios înainte de lansarea proiectelor, astfel încât fermierii să poată produce la nivel local ceea ce lipseşte pe rafturile supermarketurilor, să poată oferi produsele lor la cele mai bune preţuri, pentru a înlocui oferta furnizorilor internaţionali care au deja această expunere. Investiţiile în producţie pot fi o provocare în contextul în care producătorii din vest au alocat deja bugete pentru a le investi în producţie. Steagul românesc pe produsele locale este o condiţie prealabilă pentru a câştiga încrederea clienţilor în produsele locale, alături de calitate şi preţ competitiv.
Reporter: Cât de importante sunt cercetarea şi inovaţia în agricultură?
Dimitrios Drisis: Nu mă pot gândi la societatea modernă fără inovaţie şi cercetare. Datorită eticii mele personale mă declar pro-tehnologie şi pro-capital. Agricultura a început din motive sociale. De atunci a evoluat pe măsură ce societatea a evoluat. Cred cu tărie că, odată cu inovaţia, societatea poate primi cantitatea şi calitatea alimentelor sigure, aşa cum îşi doreşte.
Reporter: Vă mulţumim!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
