Garanti Bank a anunţat, ieri, că împrumuturile acordate de bancă întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) din ţara noastră au crescut, din anul 2010, în fiecare an, cu câte 20%. Potrivit oficialilor băncii, volumul total al creditelor acordate IMM-urilor este de aproximativ 300 de milioane de euro, valoarea medie a împrumutului fiind de 90.000 de euro. "În acelaşi timp, creşterea medie anuală a volumului depozitelor clienţilor IMM a fost de 42,5% în ultimii patru ani", au specificat reprezentanţii Garanti Bank.
Garanti Bank va acorda 35 milioane euro IMM-urilor româneşti, în urma acordului de împrumut, semnat ieri, cu IFC (International Finance Corporations), membră a Grupului Băncii Mondiale. "Din februarie 2012, când cele două instituţii financiare au semnat primul acord, suma de 22,5 milioane euro a fost alocată pentru finanţarea a mai mult de 160 IMM-uri care activează pe piaţa locală în varii segmente de piaţă", raportează banca.
Acesta este al doilea împrumut acordat Garanti Bank România de către IFC cu scopul de a finanţa întreprinderile mici şi mijlocii locale. În februarie 2012, cele două instituţii financiare au semnat primul acord de împrumut, prin intermediul căruia Garanti Bank a acordat finanţări în valoare de 22,5 milioane euro IMM-urilor locale, în mare parte celor deţinute sau conduse de femei. Astfel, în mai puţin de un an, peste 160 de IMM-uri care îşi desfăşoară afacerile în România au primit fonduri pentru investiţii şi capital de lucru. Principalele segmente de activitate în care aceste IMM-uri activează sunt comerţul, industria textilelor, construcţii, urmate de turism şi servicii.
Majoritatea IMM-urilor din portofoliul Garanti Bank îşi desfăşoară activitatea în sectorul distribuţie şi comerţ (17%), urmat de domeniile: servicii (15%), medical & turism (13%) şi altele (13%), 67% dintre IMM-uri contractând credite pentru investiţii şi 33% pentru capital de lucru, mai notează banca.
Totodată, reprezentanţii Garanti Bank au declarat că vor urma un model de plan de business care se va concentra pe dezvoltarea IMM-urilor deţinute şi/sau administrate de femei. Ana Maria Mihăescu, şefa misiunii IFC în ţara noastră, a declarat: "Garanti este prima instituţie bancară care s-a uitat serios la această nişă. Una dintre principalele mele preocupări şi îngrijorări din activitatea IFC a ultimilor ani a fost să reuşesc să construiesc o «reţea» a femeilor".
Ioana Maria Dumitru, Head of Commercial & SME Banking în cadrul Garanti Bank a declarat: "În România, statisticile arată că avem în jur de 500.000 IMM-uri, ceea ce se traduce într-unul dintre cele mai scăzute numere de IMM-uri la mia de locuitori din Uniunea Europeană. Numărul femeilor care deţin participaţii în companii reprezintă 36% din totalul acţionarilor persoanelor juridice înregistrate pe piaţa locală. Aceste date relevă existenţa unui potenţial de creştere atât pentru sectorul IMM-urilor, cât şi pentru femeile antreprenor".
Garanti Bank are în portofoliu, conform cu datele transmise de oficiali, mai mult de 2.700 clienţi IMM-uri care au femei acţionari sau în structurile de conducere. Volumul creditelor acordate companiilor mici şi mijlocii conduse sau deţinute de femei a crescut anual în medie cu 41% în ultimii 4 ani, iar volumul depozitelor cu 48%. Majoritatea IMM-urilor deţinute de femei din portofoliul băncii, îşi desfăşoară activitatea în comerţ (25%), domeniul medical & asistenţă socială (15%) şi comerţ en-gross (10%), iar 52% dintre acestea au contractat împrumuturi pentru capital de lucru şi 48% pentru investiţii.
Garanti Bank România face parte din Grupul financiar-bancar Garanti România, care reuneşte şi Garanti Leasing (marca sub care funcţionează compania Motoractive IFN SA) şi Garanti Credite de Consum (marca sub care funcţionează Ralfi IFN SA).
• Ţara noastră, în coada UE la densitatea IMM-urilor
Ţara noastră ocupă penultima poziţie în cadrul Uniunii Europene (UE) din punct de vedere al numărului de IMM-uri la 1000 de locuitori, cu o densitate de doar 24, mai jos decât noi atât doar Slovacia, se arată în raportul Garanti Bank, care citează Institutul Naţional de Statistică. Potrivit Ioanei Dumitru, în fruntea UE se află Cehia, urmată de Portugalia, Grecia, Italia şi Spania.
Oficialul Garanti Bank a mai declarat că, anul trecut, în ţara noastră, au fost înfiinţate 101.000 IMM-uri (61.000 SRL, 40.000 PFA) şi au fost închise 100.000. Printre principalele motive care au stat la baza deciziilor investitorilor de a se retrage se numără scăderea cererii, nivelul ridicat al taxelor, birocraţia sau rata inflaţiei.
Totodată, conform cu documentele prezentate de Ioana Dumitru, în primele şase luni ale anului curent au fost înfiinţate, la nivel naţional, 26.000 de IMM-uri, cele mai multe regăsindu-se în Bucureşti (7.944), Cluj (2.776) şi Timiş (2.171). Oficialul Garanti a subliniat faptul că anul acesta se va afla la acelaşi nivel cu anul trecut din punct de vedere al IMM-urilor nou-înfiinţate.
• Guvernul vrea să crească numărul IMM-urilor cu 41% până în 2020
Numărul IMM-urilor din ţara noastră ar putea creşte cu aproximativ 200.000 de unităţi (41%) în următorii 6 ani, potrivit declaraţiilor de la începutul lunii iulie ale ministrului delegat pentru Mediul de Afaceri şi Turism, Florin Jianu, care a precizat că la finalul anului trecut în ţara noastră existau 474.000 de IMM-uri.
Domnia sa a prezentat, la data respectivă, Strategia Naţională pentru IMM-uri, cu orizont anul 2020 şi a specificat că, odată cu numărul de societăţi mici şi mijlocii, va creşte şi numărul persoanelor angajate în aceste companii: "Numărul IMM-urilor raportat la 1000 de locuitori va creşte de la 24 la 36. De asemenea, numărul persoanelor angajate în aceste societăţi va creşte cu aproximativ 23%, de la 2,6 milioane, cât se înregistrează în prezent, la 3,2 milioane".
Florin Jianu a mai specificat că principalele direcţii de acţiune în ceea ce priveşte întreprinderile mici şi mijlocii din România vor consta în inovare, accesul la finanţare şi accesul pe pieţele internaţionale. În plus, conform spuselor ministrului pentru IMM-uri, sprijinirea start-up-urilor, a educaţiei antreprenoriale şi crearea unei platforme online de orientare şi consiliere se regăsesc în punctele cele mai importante ale noii strategii.
În documentele prezentate de oficialii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în luna mai, România înregistrează cel mai redus nivel (din 21 de state membre UE analizate) al ponderii salariaţilor din sectorul privat în total populaţie (13,76%), în comparaţie cu 28,49%, în cazul Elveţiei, sau 26,57% în cazul Danemarcei. Crearea de fonduri similare cu cele ale UE se poate realiza prin fonduri pentru sprijinirea înfiinţării de noi microîntreprinderi de către tineri, fonduri de micro-granturi sau micro-credite pentru dezvoltarea meşteşugurilor din mediul rural, sau fonduri cu capital de risc pentru înfiinţarea IMM-urilor inovative. Totodată, îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare şi creşterea gradului de absorbţie al fondurilor structurale reprezintă alte două obiective ce pot conduce la dezvoltarea mediului de afaceri pentru IMM-uri, în opinia Consiliului.
De asemenea, reducerea TVA de la 24% la 19%, diminuarea fiscalităţii asupra forţei de muncă cu 5 puncte procentuale, scutirea impozitului pe profitul reinvestit pot conduce la crearea unui mediu de afaceri atractiv pentru IMM-uri.
CNIPMMR mai susţine că, printre priorităţile IMM-urilor pentru Agenda Europeană şi a europarlamentarilor, se numără valorificarea pe deplin a pieţei unice, definitivarea reglementărilor pieţelor financiare, asigurarea concurenţei loiale pentru toţi actorii de pe piaţă şi îmbunătăţirea cadrului legal la nivel european.