English
La ultima conferinţă de presă a BNR, guvernatorul Mugur Isărescu a amintit şi de legea dării în plată, precizând că la reexaminarea proiectului legislativ trebuie să se ţină seama şi de recomandările primite de la Banca Centrală Europeană.
BNR şi ARB (Asociaţia Română a Băncilor) şi-au manifestat opoziţia faţă de proiectul actual, aprobat de Parlament, considerând că se încalcă, printre altele, dreptul de proprietate şi nu se respectă principiul neretroactivităţii legii.
În avizul trimis de BCE se arată că "autorităţile române trebuie să evalueze dacă retroactivitatea proiectului de reglementare respectă principiile Constituţiei României", deoarece în forma sa actuală "proiectul de reglementare riscă să compromită siguranţa juridică şi nu respectă principiul aşteptărilor legitime". Banca Centrală Europeană a mai avertizat, de asemenea, că legea dării în plată poate avea efecte deosebit de negative asupra stabilităţii financiare şi creşterii economice.
În ceea ce priveşte principiul neretroactivităţii, unul dintre iniţiatorii legii, avocatul Gheorghe Piperea, a demonstrat, atât în scris cât şi în cadrul dezbaterilor televizate, că acesta este respectat.
Dar se poate spune acelaşi lucru şi despre o lege cu implicaţii mult mai importante nu doar pentru stabilitatea financiară a Europei, ci şi pentru respectarea drepturilor de proprietate din Uniunea Europeană?
Perioada premergătoare intrării în vigoare a Directivei de Redresare şi Rezoluţie Bancară (BRRD), la 1 ianuarie 2016, a fost marcată de o serie de ştiri în presa financiară internaţională, unde se arată că investitorii sunt îngrijoraţi nu doar cu privire la respectarea dreptului de proprietate, ci şi referitor la aplicarea retroactivă arbitrară a legilor naţionale prin care se implementează BRRD.
Directiva europeană de bail-in a fost transpusă în legislaţia Portugaliei la mijlocul anului trecut, iar instituţia care urmăreşte aplicarea ei este Banca Portugaliei.
Una dintre primele măsuri adoptate, despre care Bloomberg a scris în ultimele zile ale anului trecut, a fost transferarea unor obligaţiuni de rang superior emise de Novo Banco, instituţia bancară "bună" rezultată în urma "salvării" Banco Espirito Santo, către "banca rea". Decizia a fost determinată de rezultatele slabe obţinute de Novo Banco în cadrul unui test de stres al BCE, când s-a descoperit un deficit de capital de 1,4 miliarde de euro.
Investitorii au protestat şi pregătesc o acţiune în justiţie, considerând că astfel este încălcat principiul tratamentului egal pentru deţinătorii obligaţiunilor din aceeaşi categorie. "Se transmite semnalul că drepturile de proprietate şi domnia legii nu sunt respectate în Portugalia", a declarat Philippe Bodereau, manager de portofoliu la Pimco, pentru Bloomberg.
"Ceea ce este şi mai îngrijorător este faptul că aplicarea măsurii a fost permisă chiar de către BCE, care a precizat, nu mai departe de noiembrie 2015, că Novo Banco este viabilă", a continuat Bodereau.
Alţi investitori în obligaţiuni bancare s-au declarat şocaţi de modul în care autorităţile europene înţeleg să aplice legislaţia aflată la baza Uniunii Bancare, deciziile fiind marcate de inconsistenţă şi lipsite de predictibilitate.
După cum scrie Bloomberg, printre măsurile de rezoluţie din cadrul BRRD (Bank Recovery and Resolution Directive) se află, pe lângă posibila confiscare integrală a capitalului acţionarilor, a datoriilor subordonate ale băncilor sau ale depozitelor negarantate, şi reducerea valorii obligaţiunilor de rang superior sau transformarea obligatorie a acestora în capital.
Obligaţiunile de rang superior (senior bonds), care pot fi garantate sau negarantate, sunt titluri financiare care au prioritate la rambursare în cazul falimentului emitentului.
În cazul Germaniei, legea bail-in-ului include o prevedere care poate transforma obligaţiunile de rang superior în obligaţiuni subordonate, după cum a explicat Elke König, actualul preşedinte al Single Resolution Board (SRB) şi fostă conducătoare a Federal Financial Supervisory Authority din Germania.
"Extinderea soluţiei din Germania dincolo de graniţele sale ar putea să nu fie posibilă", a mai avertizat Elke König, conform unui articol Bloomberg, iar astfel se adânceşte confuzia privind condiţiile de aplicare a procedurii de bail-in pentru marile bănci cu prezenţă internaţională.
Deosebit de îngrijorătoare este, însă, aplicarea retroactivă a "conversiei" obligaţiunilor de rang superior în obligaţiuni subordonate. "Legea germană este destul de nedreaptă, deoarece este retroactivă", a declarat Dan Lustig, analist la Legal & General Investment Management din Londra, pentru Bloomberg.
O analiză de la Fitch Ratings referitoare la problema obligaţiunilor supuse procedurii de bail-in arată că "subordonarea titlurilor de rang superior se va aplica nu doar emisiunilor noi, ci şi celor existente", chiar dacă "legislaţia retroactivă este interzisă de Constituţia Germaniei".
Însă autorităţile de la Berlin au găsit "soluţia". Conform normelor explicative, "guvernul consideră că includerea titlurilor existente nu este chiar retroactivă", după cum mai arată analiza de la Fitch. Fără comentarii!
Un articol recent din revista Risk descrie şi incertitudinea existentă în legislaţia italiană de bail-in cu privire la aplicarea sa retroactivă. Ignazio Visco, guvernatorul Băncii Italiei, a precizat că băncile trebuie să fie transparente în ceea ce priveşte aplicarea procedurii de bail-in pentru obligaţiunile vândute clienţilor retail şi a recunoscut existenţa riscului juridic în cazul tratamentului aplicat obligaţiunilor de rang superior.
De asemenea, Visco a mai declarat că "atunci când instituţiile de supervizare aplică orice lege nouă trebuie să fie atente în ceea ce priveşte retroactivitatea legii", după cum mai scrie revista Risk.
Declaraţiile guvernatorului Băncii Italiei, precum şi recenta confiscare a obligaţiunilor de rang superior în Portugalia sau prevederile incerte din legislaţia de bail-in din Germania arată că arbitrariul a ajuns să domnească deasupra uneia dintre cele mai importante legi europene din ultimii ani.
Şi atunci, cum mai putem avea încredere în autorităţi, care nu mai încearcă nici măcar să creeze aparenţa unor reglementări necesare pentru echilibrarea relaţiei de putere dintre bănci şi clienţii lor?
Într-un articol Bloomberg de la începutul lunii trecute se arată că valoarea creditelor neperformante de la nivelul Uniunii Europene era de circa 1 trilion de euro la sfârşitul anului 2014, conform datelor de la FMI, însă riscul este "mascat" de către BCE cu ajutorul programului de relaxare cantitativă.
"Riscul unui bail-in pentru obligaţiunile de rang superior nu este reflectat şi de preţul acestor instrumente financiare", a declarat Paul Smillie, analist la Columbia Threadneedle, pentru Bloomberg.
Alţi investitori şi manageri de portofoliu consideră că noua directivă europeană de bail-in nu are ca scop decât transferarea responsabilităţii de la autorităţile de reglementare, care cunosc cel mai bine situaţiile financiare individuale ale băncilor, către investitori şi populaţie.
Pe poarta Infernului lui Dante scria "Lasciate ogni speranza, voi ch'entrate". La fel ar trebui să scrie şi pe prima pagină a legilor naţionale care implementează Directiva de Redresare şi Rezoluţie Bancară.
"Legea germană este destul de nedreaptă, deoarece este retroactivă".
DAN LUSTIG, analist la Legal & General Investment Management din Londra
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.01.2016, 07:24)
NISTE HOTI
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.01.2016, 08:50)
De ce tot veniti cu articole care vorbesc despre stabilitatea financiara si cresterea economica?
Daca ar fi fost stabilitate financiara nu s-ar fi ajuns in situatia asta si debitorii ar fi avut cu ce sa-si plateasca ratele la banca
Mai lasati-ne cu cresterea economica, ca ati facut tot posibilul sa mariti atat de mult ratele incat sunteti raspunzatori pt scaderea economiei....de unde bsni pt alte cheltuieli, daca toti se duc la rata de la banca
Va e teama de legea darii in plata.....
2.1. ptoblema nu e sistemul bancar (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de The Brute în data de 11.01.2016, 08:55)
ci este doar aferenta rezultatului financial pe care astfel firmele de inkasso nu il vor mai putea realiza:-)
3. fără titlu
(mesaj trimis de Radu în data de 11.01.2016, 09:44)
Domnul Piperea nu a demonstrat nimic ci doar a facut o incercare puerila de a demonstra ca contractele de imprumut sunt contracte imobiliare, ceea ce este fals. Banca a imprumutat bani si trebuie sa primeasca inapoi bani. Singura legatura cu domeniul imobiliar este aceea ca s-a pus conditia ca banii sa poata fi utilizati ulterior de cei care au luat împrumuturile pentru achizitii imobiliare. Iar asta tocmai pentru a diminua riscul, pentru a nu permite alte achizitii. Dar contractul de imprumut nu specifica vânzarea vreunui imobil de catre banca catre clientii lor sau invers. Deci nu se aplica acea prevedere din codul civil de care amintea domnul Piperea. Oricum si pentru un neavizat este evident ca daca legea se aplica si contractelor existente si modifica deci intelegerile facute intre clienti si banci, atunci are un caracter retroactiv, ceea ce este absolut anormal. Daca parlamentul considera ca este bine ca de acum sa se schimbe situatia atunci e OK, dar este bine sa fie avizate toate partile unor viitoare contracte, nu sa se aplice si contractelor existente.
3.1. Contractul de ipoteca vs contract de credit (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Simona în data de 11.01.2016, 11:00)
Contractul de ipoteca în favoarea băncii este autentificat la notar și nu contractul de credit inserat cu clauze abuzive! Notarul, care a întocmit contractul de ipotecă conform legislației în vigoare, este persoană neutră în postura de martor al părților. Contractul de credit nu este autentificat de nimeni, e numai sub semnătura privată a părților, din care una dintre părți este în situație de triplă inferioritate (economică, financiară, tehnică )față de cealaltă parte. Așadar schimbati-va opinia. Nici un judecator nu a dat verdict de 100% că un contract de credit e autentic și respectă legislația în vigoare de la data semnării.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.01.2016, 10:26)
Cum sa nu fie retroactiva?
Daca un hot nu este prins pe moment el nu mai poate fii condamnat ca l- au gasit dupa 1 luna - 10 ani?
Baill -in se poate aplica si magazinului de cartier? Daca acel magazin are probleme poate fii salvat cu portofelele clientilor?
Nu e discriminare?
Actionarii la profit, populatia la pierdere?
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.01.2016, 10:31)
Cele mai crunte lovituri existentiale primite de categorii de persoane din Romania au venit din partea sistemului bancar, un sistem de tip camataresc.
De cate ori nu s-au incalcat aceste principii si drepturi, dreptul de proprietate şi principiul neretroactivităţii legii. in aplicarea unor legi importante in Romania?
Dar, cainii latra , ursul trece si noi murim tot(i) ca prostii.
Mama lor de banditi cu gulere albe...
6. Pensia (umilinta) noastra cea de toate zilele
(mesaj trimis de anonim în data de 11.01.2016, 11:34)
......Dar se poate spune acelaşi lucru şi despre o lege cu implicaţii mult mai importante nu doar pentru stabilitatea financiară a Europei, ci şi pentru respectarea drepturilor de proprietate din Uniunea Europeană?
Comparatie: Depozitele bancare exista pentru ca clientii bancilor isi depun (pe perioade mai mari sau mai mici) economiile pentru a primi o dobanda. Bancile lucreaza cu acesti bani, " ii puiaza" dand credite, pentru care incaseaza dobanzi mai mari decat cele platite de ele deponentilor iar pentru profitul realizat sunt impozitate de catre stat. La fel, pentru profitul realizat prin dobanzile obtinute, statul impoziteaza deponentul, in loc sa-l,"premieze" pentru ca ajutat circuitul economic in loc sa consume toata agoniseala.
Banii sistemului de pensii se constituie din contributia de o viata a persoanelor active, care ajuta astfel circuitul economic; cu acesti bani sistmul de pensii lucreaza plasandu-i in depozita la banci, actiuni, etc. iar statul impoziteaza profitul realizat.
Cu banii mei - contributorul, care am inceput activitatea in anul 1980, cel putin pana in anul 1990, statul avand in mana sa totul, a beneficiat folosindu-i, la fel sistemul de pensii prin plasamentele facute. Important: permanent sistemul de pensii se alimenteaza prin contributia noilor sositi si prin disparitia celor "plecati la Domnul" unii beneficiind foarte putin sau chiar deloc pentru banii cu care au contribuit in perioada de activitate. Tot important: desi contibutia la sistemul de pensii greveaza o viata intreaga bugetul familiei, la decesul unuia dintre soti, celalalt nu beneficiaza cu nimic dupa depunerile de o viata ale sotului decedat - mai putin situatia pensiilor de urmas. Deci, banii, depunerile s-au dus in neant.
Pe perioada cat primesc pensia, adica "dobanda) lunara dupa banii mei folositi o viata de catre sistem, care-mi da dobanda doar dupe 40 de ani de contibutie, vine statul (care si el a beneficiat de banii mei si i-mi imopziteza pensia, adica i-mi mai nia un rand de piele de pe mine. Asta, as ca sa i-mi demonstreze cat de grijuliu este statul cu cetateanul contributor.
Intrebare: cat de constitutionala este impozitarea de n-spe ori a banilor mei si cum este respectat dreptul de proprietate in aceasta situatie?
Propun o solutie: initiativa infiintarii Partidului pensionarilor - suntem cei mai multi si mai "disciplinati" votanti, poate daca vom impune o lege prin care pensile sa nu mai fie impozitate nu ne vor mai cumpara votul cu punga de fasole, copii satrapi ajunsi la manete, care au uitat ca au acasa parinti ajunsi in suferinta.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.01.2016, 12:11)
Singura solutie e sa nu mai calcam pragul bancilor!
Nimeni sa nu faca depozite, nimeni sa nu ia credite!
Atunci vor umbla cu limba scoasa sa te faca client!
Altfel ne transformam in sclavii bancilor PE VIATA!
Bancherii si bancile traiesc pe spinarea clientilor!
Si acum vor sa iti confiste detinerile ca si-au pus salarii nesimtite!
7.1. Stupiditate maxima (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 11.01.2016, 12:43)
Tot asa (de gresit) am putea spune ca singura solutie de a pune cu botul pe labe mizerabila clasa politica, ar fi ca la urmatoarele alegeri niciun cetatean sa nu mai treaca pragul sectilor de votare.
Atunci vor umbla cu limba scoasa sa ne faca votanti? Ei, as.
7.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 11.01.2016, 13:25)
Vor umbla slugile care vor sa isi pastreze privilegiile, unii nici nu stiu cu cine si ce voteaza, iar altii vor fi dusi de nas cu promisiuni electorale ...
Unde e milionul de locuri de munca promis de Ponta ?
7.3. Da (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 11.01.2016, 14:55)
Ceva se vede in Viena o sa fie mai putini bancheri cu numai 30 000 din 80 000 de ce oare?
7.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 11.01.2016, 15:12)
asa este!
7.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 11.01.2016, 19:25)
Era poanta lui Ponta.....
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.01.2016, 14:00)
norocul vostru,al multinationalelor,este ca in romania nu exista vreo 2 de orban! aveti noroc ca in romania a-ti gasit o clasa politica,in mare masura santajabila,care va acorda numai drepturi.