Disponibilizarea bugetarilor ar putea afecta rambursarea creditelor de consum

Restanţele la credite, amplificate deja de trei ori faţă de iunie 2008, ar putea creşte o dată cu tăierea a 14.300 de locuri de muncă din sectorul bugetar, potrivit măsurii anunţate de Guvern pentru reducerea cheltuielilor.

Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank, ne-a precizat că "deja au avut loc disponibilizări în sectorul privat, băncile fiind nevoite să crească provizioanele pentru a acoperi riscul nerecuperării creanţelor şi că este posibil ca scăderea locurilor de muncă din sectorul bugetar să aibă efecte similare". Domnia sa a ţinut, totuşi, să precizeze că incapacitatea de plată a unei persoane nu o absolvă de plata ratelor, datornicul fiind urmărit ani buni pentru recuperarea banilor.

Potrivit avocatului Gheorghe Piperea, specialist în faliment şi insolvenţă, "creditele de consum sunt în pericol să devină neperfomante, întrucât, în cazul creditului ipotecar banca nu se grăbeşte să îşi recupereze datoria, chiar dacă valoarea imobilelor a scăzut momentan, piaţa urmând să îşi revină în viitorul apropiat".

Domnul Piperea ne-a declarat: "Dacă, totuşi, creanţele nu sunt reeşalonate sau nu se acordă perioada de graţie, băncile pot opta fie pentru vânzarea creanţelor către firme care se ocupă de recuperarea debitelor, la 20-30% din valoarea lor, sau se pot folosi de propriul vehicul de recuperare a datoriilor. Băncile au executori proprii. Executarea silită, însă, costă timp şi bani, iar modificarea legislaţiei, de vara aceasta, îngreunează şi mai mult procesul. Astfel, pentru a începe o executare silită trebuie să obţii încuviinţarea din partea judecătorului".

Lucian Bagia, General Manager al GCA (companie de recuperare debite/colectare creanţe), consideră că disponibilizarea bugetarilor nu va avea consecinţe asupra creşterii numărului de creanţe vândute de către bănci, întrucât băncile au creditele de consum asigurate la societăţile de asigurări, ceea ce le garantează achitarea creditului restant.

"Pentru cazurile rare, în care creditele nu sunt asigurate, numărul creanţelor vândute de bănci va creşte foarte puţin, întrucât nu toţi bugetarii disponibilizaţi vor deveni rău-platnici", este de părere domnul Bagia. Mai mult, domnia sa susţine că băncile doresc să îşi vândă creanţele neperformante în condiţii departe de cele reale de pe piaţa românească, pretinzând sume enorme drept preţ al vânzării (cesiunii).

Domnul Bagia a apreciat evoluţia creanţelor vândute de bănci în primul semestru al acestui an ca fiind nesemnificativă. Restanţele recuperate de GCA au provenit în special din credite comerciale (facturi cu plata la termen), 90% din total. Numai 10% din debitele recuperate de companie au reprezentat credite de consum. În cadrul aceleiaşi companii, recuperarea creditelor s-a făcut prin acţionări în justiţie în 30% din cazuri.

Pentru unele bănci, vânzarea de creanţe nu este o opţiune, acestea arătându-se înţelegătoare faţă de clienţii lor trecuţi în şomaj, pe fondul crizei financiare. Gabriel Creţu, director al diviziei de retail banking OTP Bank, a precizat că banca acordă o perioadă de graţie la plata ratelor celor care se află între job-uri.